Aparatul de transfuzie cumpărat în 2001 cu 100.000 de dolari care n-a fost folosit nicio secundă. De ce zace de 17 ani într-un depozit al Spitalului de Urgenţă Brăila

La Spitalul Judeţean de Urgenţă din Brăila a ajuns în 2001 un aparat de autotransfuzie cumpărat prin Ministerul Sănătăţii, în cadrul unui program naţional. Aparatul de 100.000 de dolari a fost transferat la Brăila fără toate componentele, iar de atunci a fost depozitat într-o magazie fără să fie folosit sau ca cineva să fie sancţionat pentru achiziţie.

Un program de înzestrare a principalelor spitale din România cu aparatură specială pentru intervenţii de urgenţă, derulat în perioada 2001-2002 în timpul guvernului condus de Adrian Năstase (PDSR/PSD), a reuşit să producă doar înghesuială în magazia Spitalului de Urgenţă din Brăila, căci dispozitivul medical a ajuns incomplet şi nu a putut fi folosit niciodată.

Printre beneficiarii celor 32 de aparate de autotransfuzie „Cell Saver”, cumpărate de Ministerul Sănătăţii cu circa 3,2 milioane de dolari (100.000 de dolari bucata) s-au numărat spitalele mari ale Capitalei şi cele din marile centre universitare, dar în listă a apărut şi spitalul brăilean. În perioada derulării programului, ministrul al Sănătăţii era Daniela Bartoş, care în perioada 1996-2004 a avut şi două mandate de deputat PDSR de Brăila.

Bucuria brăilenilor a fost scurtă, căci aparatul furnizat s-a dovedit nefuncţional. Şi aşa a rămas până în zilele noastre, adică timp de 17 ani, perioadă în care a zăcut într-o magazie fără să fi fost folosit măcar o secundă. „L-am primit în mai 2001. E nou nouţ, nu l-am folosit niciodată. Nu am primit niciun manual de instruire. Nu văd să îl folosim în viitor, a ieşit din garanţie deja şi probabil e şi depăşit ca tehnologie”, a declarat despre aparat Adrian Muşatescu, asistent-şef  ATI la spitalul brăilean.

Potrivit corespondenţei purtate între conducerea Spitalului de Urgenţă din Brăila şi Ministerul Sănătăţii, între 2001 şi 2007 (an după care corespondenţa pe această temă a încetat), aparatura era incompletă (se pare că nu avea instalat softul şi lipsea un modul de comandă), nu avea documentaţia tehnică aferentă, iar furnizorul nu a asigurat niciun fel de training legat de utilizare.

Interesant este, totuşi, că unele spitale au reuşit să folosească „Cell Saver”, care s-a dovedit determinant în salvarea de vieţi. Este cazul Spitalului de Urgenţă Floreasca din Bucureşti, care a primit aparatul în 2002 şi l-a ţinut degeaba trei ani. Totuşi, în 2005, medicul Mihnea Avram avea să rezolve problema după ce a descoperit că aparaturii în lipsea doar un kit de instalare în valoare de circa 600 de euro, care a fost cumpărat de spital imediat.

Prima intervenţie a aparatului a dus la salvarea vieţii unui tânăr de 20 de ani, care a ajuns la spital cu ficatul rupt şi cu trei litri de sânge în cavitatea abdominală. Deoarece incidentul s-a suprapus cu o criză de sânge compatibil cu victima, iar aducerea de rezervă sanguină din altă parte nu era posibilă în timp util (salvarea vieţii tânărului era o chestiune de minute) s-a pornit „Cell Saver”, care a filtrat sângele din abdomenul tânărului şi l-a reintrodus în organism.

De altfel, aparatul de autotransfuzie „Cell Saver” este un sistem pentru recuperarea sângelui. Mai exact, în timpul unei intervenţii chirurgicale, printr-o sondă se trage sângele din plaga deschisă, aparatul îl filtrează şi îl reintroduce în organismul pacientului.  Referitor la aparatul existent în spitalul brăilean, acesta va fi în curând scos din inventar fără să fi fost de ajutor cuiva vreodată. El fie va fi casat, fie va fi returnat Ministerului Sănătăţii.