Soluţii propuse pentru remedierea comasării unor spitale din nordul Moldovei. „Ar fi dar de la Dumnezeu”
0Autorităţile sanitare din Botoşani consideră că în unele cazuri, comasarea spitalelor a fost o greşeală. În acest sens, şefii Direcţiei Judeţene de Sănătate publică vor să facă demersuri pentru redeschiderea unor spitale transformate în secţii, în anul 2011, pentru a putea fi astfel modernizate cu fonduri europene.
În anul 2011, prin proiectul de Hotărâre de Consiliu Judeţean din 31 octombrie, trei spitale din municipiul Botoşani, respectiv Maternitatea, Pediatria şi Psihiatria, erau comasate, adică deveneau secţii ale Spitalului Judeţean ”Mavromati”. Ulterior, au fost comasate Spitalul Orăşenesc Darabani, dar şi Spitalul Orăşenesc Săveni, singurele spitale rurale care au supravieţuit anilor ‘90,şi care au devenit secţii exterioare ale aceleiaşi unităţi spitaliceşti.
După 11 ani, şefii Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani sunt de părere că, cel puţin în anumite cazuri, comasarea spitalelor la Botoşani nu a fost o decizie corectă. Mai mult chiar, se pregătesc să facă demersuri pentru a anula hotărârea din 2011, prin reînfinţarea a cel puţin două spitale, oferindu-le din nou statut juridic. Demersul este susţinut de primari, dar mai ales de populaţie având în vedere că pe malurile Prutului serviciile sanitare lipsesc aproape în totalitate.
„Populaţia rurală numeroasă are nevoie de servicii medicale”
Şefii Direcţiei de Sănătate Publică au afirmat că şi-ar dori să reînfinţeze, cu prioritate, spitalele din Darabani şi Săveni, în condiţiile în care acestea deserveau o zonă cu populaţie rurală numeroasă, îmbătrânită şi la mare distanţă de spitalul din municipiul Botoşani. „Judeţul Botoşani este deficitar în aceste zone, în privinţa serviciilor sanitare complexe. Avem o populaţie rurală numeroasă, care are nevoie de servicii medicale. Este dificil pentru ei să ajungă la Botoşani. În plus, sunt afecţiuni la care ar fi bine să poată fi intervenit în zonă, fără deplasarea pacientului. Mi-aş dori şi mă gândesc că ar fi potrivite demersuri pentru ca secţiile astea exterioare ale Spitalului Judeţean „Mavromati”, de la Săveni şi Darabani, să redevină spitale cu personalitate juridică”, spune Monica Adăscăliţei, directorul DSP Botoşani.
Secţia de Psihiatrie a fost spital de sine stătător FOTO Cosmin Zamfirache
În plus, şefa DSP crede că, având personalitatate juridică, aceste spitale ar putea fi modernizate mai uşor cu fonduri europene. „Ar fi mult mai uşor să primească finanţări cu fonduri europene. S-ar dezvolta mai bine ca unităţi spitaliceşti. Prin comasare, Spitalul Judeţean a devenit o unitate-mamut care se descurcă greu cu finanţarea acestor spitale devenite secţii”, adaugă Adăscăliţei. În acest context, se ia în calcul şi decomasarea secţiei de psihiatrie, dar şi a celei de pediatrie.
Conducerea Spitalului Judeţean Botoşani recunoaşte că i-ar fi mult mai uşor, financiar şi logistic, fără secţia de psihiatrie, fost spital de sine stătător înainte de 2011. „Într-adevăr, ar fi oportună desprinderea secţiei de psihiatrie şi reluarea activităţii ca spital. Şi asta în condiţiile în care adresabilitatea este mare, dar şi specificul este puţin diferit faţă de celelalte secţii de la ”Mavromati”, spune Doina Caba, directorul spitalului din Botoşani.
Un demers greoi şi cu multe semne de întrebare
Primarii din cele două localităţi sunt dispuşi să preia aceste unităţi sanitare şi să le doteze cu ajutorul fondurilor europene, dar recunosc că este un proces anevoios şi complex. „Eu sunt deschis la asemenea demersuri, dar este o treabă serioasă şi trebuie făcută profesionist. Să ne întâlnim toţi factorii de decizie, să vedem cum putem face”, precizează Relu Târzioru, primarul din Săveni.
Totodată, directorul Spitalului Judeţean „Mavromati” spune că doar cu dotări şi medici aceste spitale din zone rurale pot deveni utile. „Ele ar avea gradul 5, adică ar fi spitale monospecialitate, pentru cronici. Pentru a creşte gradul ar trebui investiţii şi personal. Nu este imposibil, însă”, spune Doina Caba.
„Ar fi dar de la Dumnezeu”
Fără dotări şi cu medici puţini, fostele spitale, transformate în secţii, nu reprezintă o soluţie pentru zecile de mii de săteni din comunele nordice ale judeţului. Pentru investigaţii serioase, oamenii trebuie să bată şi câte 140 de kilometri dus-întors la Botoşani. „Mama a căzut pe coaste. La Săveni, nu avem unde să-i facem raze cum trebuie, am mers la Botoşani. Mi-a zis mama că mai bine moare decât să o mai ducem o dată. Chin cu maşina, chin prin sălile de aşteptare”, spune o săteancă din Adăşeni.
Greu este mai ales pentru localnici din Manoleasa, Avrămeni şi Adăşeni care nu au nici măcar medic de familie. „Un spital la Săveni este un ajutor imens pentru oameni. Sunt 50.000 de oameni care au nevoie de servicii medicale. Săveni este la jumătate drumului dintre Prut şi Botoşani. Toţi oamenii ăştia ar avea unde merge să se trateze”, spune primarul din Săveni.
Şefa DSP subliniază că prezenţa unor spitale bine dotate în teritoriu ar reduce avalanşa de cazuri care sufocă urgenţele de la „Mavromati”.
Comasarea spitalelor a avut loc în anul 2011, printr-o iniţiativă a Ministerului Sănătăţii, aplicată mai apoi, prin Consiliile Judeţene, la nivel local. La acea vreme, 182 de spitale şi-au pierdut personalitatea juridică şi au fost transformate în secţii sau cămine de bătrâni.
Motivul principal al comasării, invocat de ministrul Sănătăţii de la aceea vreme Cseke Atiila, a fost că multe unităţi sanitare erau neprofitabile, în paragină, şi nu puteau asigura servicii medicale de calitate. Încă de atunci, au existat multe nemulţumiri legate de comasarea spitalelor, mai mulţi manageri considerând măsura abuzivă şi neconformă cu realitatea.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Două policlinici comasate cu scandal la Rezina