Singura biserică ce simbolizează latinitatea poporului român. Povestea bijuteriei arhitectonice unicat în ţară

În municipiul Botoşani se află un monument bisericesc unicat în România. A fost ridicat de boierul Constantin Roset şi este un simbol al îmbinării culturii tradiţionale româneşti cu cel al Europei Apusene. Boierul botoşănean şi-a dorit o biserică care să exprime latinitatea românilor.

În municipiul Botoşani, la intersecţia Bulevardului Mihai Eminescu cu strada George Enescu, se află o biserică care stârneşte uimirea oricărui trecător. Nu seamănă cu un lăcaş de cult ortodox, dar nici cu unul catolic sau protestant. Din punct de vedere arhitectonic nu aparţine bine definit în fapt niciun stil bisericesc. 

Este o îmbinare de forme, stiluri şi tendinţe. Pe alocuri este renascentistă, în interior bizantină, iar luată pe ansamblu pare a aparţine clasicismului. În fapt este o creaţie unicat în Europa, a unui boier botoşănean care şi-a dorit să exprime metaforic, prin intermediul unei biserici, latinitatea poporului român.

Bijuteria din mahalaua Vrăbierilor

Biserica, cunoscută astăzi drept „Biserica Ruset”, are o vechime de aproape 200 de ani. Mai precis a fost construită în 1826, de boierul Constantin Ruset, în mahalaua de atunci a vrăbierilor. Specialiştii spun că intenţia boierului a fost să ridice o biserică în stil clasic, după model apusean, în special italian, dar care să fie închinată ritului ortodox. 

A fost ridicată de meşteri italieni şi români în acelaşi timp, rezultând o simbioză de stil clasicist italian cu stil bisericesc moldovenesc, mai ales la interior. Specialiştii în arhitectură spun că este o construcţie care reflectă cel mai bine tendinţa boierilor români de la începutul secolului al XIX lea de a se apropia de cultura vest-europeană, arătând totodată pătrunderea influenţelor apusene în lumea bizantin-orientală. 

„Biserica face parte din cele 10 Iăcaşe de cult ridicate în Botoşani între 1789 şi 1843, în perioada de apariţie şi dezvoltare a clasicismului, curent reprezentat în Moldova prin creaţii cu pronunţat caracter local, datorită îmbinării schemelor de plan şi a structurilor tradiţionale cu rezolvări de faţadă în care predomină vocabularul clasic al Renaşterii”, preciza inginerul Elena Ibănescu. După terminarea lucrărilor în 1826, biserica Roset, s-a înfăţişat lumii în toată splendoarea ei. Era înconjurată şi de o frumoasă grădină.

 Biserica Roset este o îmbinare de stiluri arhitectonice FOTO Cosmin Zamfirache

“Biserica cu hramul «Întâmpinarea Domnului şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena» se găseşte în partea cea mai frumoasă a oraşului. Privită de aproape, în faţă, spune trecătorului că acel ce a zidit-o n-a fost lipsit nici de gust, nici de cunoştinţa artei architectonice. Bătrânii copaci de teiu, santinele neadormite în juru-i, ne mai arată gustul ales şi grija fondatorului pentru frumuseţa şi podoaba casei Domnului”, era descrisă biserica în 1906 în lucrarea „Cultul ortodox din judeţul Botoşani”. 

De altfel, specialiştii spun că ea este unicat în România prin frumuseţe şi îmbinare de stiluri arhitectonice. „În ansamblul acestui grup de biserici româneşti, atât de valoroase sub raportul istoriei, al urbanismului şi al creaţiei artistice, acest lăcaş de cult se detaşează în calitatea de unicat”, adaugă, în „Forum Cultural”, Elena Ibănescu.

Simbolul latinităţii românilor

Biserica a fost ctitorită de spătarul Constantin Roset şi de soţia sa Maria Roset, născută Gheucă. Aşa arată de altfel şi inscripţia ctitoriei de la intrarea în biserică. „Vezi, dumneata, o, cititoriule, că această sfântă şi dumnezeească biserică ce se numeşte şi se prăznueşte hramul Întâmpinării Domnului Hristos şi a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, este din temelie lucrată prin osârdia şi cheltueala d-sale Spat. Const. Roset şi soţia d-sale, Maria, născută Gheucă, ca să le fie spre veşnică pomenire, la 1826 Iulii, 5". 

Inscripţia de la intrarea în biserică FOTO Cosmin Zamfirache

După cum arată şi istoricii, spătarul Constantin Roset, fost şi mare vornic, a fost unul dintre boierii moldoveni care a avut contacte cu Şcoala Ardeleană. Mai mult decât atât, a studiat în străinătate şi era un susţinător înfocat al latinităţii limbii şi poporului român. Se spune că biserica este de fapt un simbol al crezurilor sale. 

A vrut să demonstreze că poporul român şi limba sa fac parte din ginta latină apropiată de aceea italienească. Este singura biserică „metaforă” din ţară. În apropierea bisericii, Constantin Roset a ridicat şi şcoală, dedicându-se iluminării poporului şi mai ales a scrierii în limba română. Şcoala a fost fondată în 1851, iniţial şcoală de psaltichie, dar la care se preda gramatica şi citire în limba română, aritmetică şi istorie.

 Interiorul bisericii Roset FOTO Cosmin Zamfrache

După moartea sa, spătarul Roset a donat totul bisericii cu condiţia ca mare parte din averea sa să fie investită în educaţia tinerilor.  Totodată în urma boierului Roset a rămas frumoasa biserică Roset. „Privită în perspectiva timpului, biserica Roset reprezintă o mărturie concludentă a tendinţei burgheziei botoşănene spre o cultură proprie şi preocuparea acesteia în asimilarea culturii europene a vremii”, încheie Elena Ibănescu.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

FOTO Restaurare spectaculoasă a uşilor Bisericii Millennium din Timişoara

Fântâna Mioriţa, reabilitată cu sute de mii de euro. Când încep lucrările şi ce presupun acestea