Sărăcia îi alungă din ţară: un sfert din populaţia judeţului Botoşani a emigrat în Uniunea Europeană
0Statistici îngrjiorătoare arată un exod fără precedent al botoşănenilor în ţările Uniunii Europene. Mai bine de un sfert din populaţia judeţului a plecat la muncă şi vrea să se stabilească în alte ţări. Motivele sunt sărăcia şi lipsa de perspectivă în special în mediul rural. Sate întregi sunt aproape depopulate.
Zone întregi din judeţul Botoşani sunt locuite doar de bătrâni şi riscă de popularea. Tinerii împinşi de sărăcie şi lipsa de perspectivă pleacă în alte ţări pentru a-şi întreţine familiile. Sfârşesc prin a-şi lua şi partenerii de viaţă şi copii cu ei petnru a duce un trai mai bun în altă parte.
În Judeţul Botoşani industria a murit în urmă cu 20 de ani. Mai supravieţuiesc doar câteva firme de textile care lucrează în sistem lohn în municipii. În mediul rural singura sursă de supravieţuire, sunt ajutorul social, alocaţiile copiilor, agricultura de subzistenţă şi subvenţia pe cele câteva animale din curte. În aceste condiţii mirajul Occidentului devine irezistibil. Mai ceva ca în anii 90 după deschiderea graniţelor.
Peste 100.000 de botoşăneni plecaţi
O statistică făcută de Insituţia Prefectului la Botoşani, arată că peste 100.000 de botoşăneni, adică puţin peste un sfert din populaţia judeţului, care nu depăşeşte 360.000 de locuitori, a plecat şi s-a stabilit în străinătate. La toţi aceştia se adaugă muncitorii sezonieri sau cei care merg doar câţiva ani pentru a se întoarce acasă şi se ajunge la un procent uluitor. Aprope jumătate din populaţia judeţului Botoşani se întreţine muncind în străinătate.
Dealtfel pe lângă decese, emigraţia este un al doilea factor al scăderii populaţiei. Între timp zone întegi ale Botoşaniului se depopulează. Sunt sate unde ”tineri” sunt defapt unchieşii de 70 de ani. Majoritatea copiilor şi nepoţilor fie au luat drumul străinătăţii, fie au ajuns în municipiul Botoşani, fie în marile oraşe.
Nu le mai convine să se întoarcă la coarnele plugului şi să îndure foamea, greutăţile şi lipsa de perspectivă în casele gârbovite de chirpici. Datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică sunt grăitoare. Ponderea persoanelor cu vârste de peste 65 de ani a depăşit-o pe cea a tinerilor de 24 de ani mai ales în mediul rural.
Lipsă de perspecitvă şi sărăcie
Pentru majoritatea tinerilor din mediul rural din judeţul Botoşani, singura şansă de afirmare şi de realizare sunt fie investiţiile în zootehnie şi agricultură, fie emigrarea. Cum majoritatea nu au ce să investească, preferă cea de-a doua variantă. ”Pentru că se mai stea aici? Să prăşească şi să vadă cum le este distrusă recolta de grindină? Să îndure şi să vadă cum le trece viaţa în zadar? E normal că aleg să plece pentru a se putea întreţine. Tot ce a mai rămas util şi profitabil în industria românească a fost asasinat”, spune liderul sindical Vasile Chiru.
Totodată şeful de sindicat, fost inginer şi şef de echipă în perioada comunistă, spune că au fost multe fabrici care ar fi putu schimba soarta ţăranului botoşănean dacă ar fi fost retehnologizate după 1990. ”Au fost fabrici care puteau scoate profit şi care dădeau locuri de muncă la oameni, mai ales în mediul rural. A fost fabrică de zahăr la Bucecea, Truşeşti. La Dorohoi, de sticlă, porţelan, erau foarte profitabile. Apoi de prelucrare a vinului la Frumuşica, filatură la Darabani, la Săveni. Au fost îngropate, pentru a servi alte interese”, spune Chiru.
Doar în municipiul Botoşani, funcţionează industria serviciilor şi industria textilă în sistem lohn. Dealtfel oraşul este un fel de oază, dar care nu poate oferi suficiente locuri de muncă, pentru exodul din zonele rurale. Tocmai de aceea, majoritatea nu îşi fac iluzii şi pleacă peste hotare. Tot din datele oferite de Direcţia Judeţeană de Statistică reiese faptul că din punct de vedere al PIB-ului, Botoşaniul şi Vasluiul sunt de departe cele mai sărace oraşe ale Moldovei. Mai precis PIB la nivelul judeţului Botoşani este de 5798 milioane lei spre deosebire de Iaşi de exemplu care are 16428 milioane lei sau Bacău cu 11738 milioane lei. Mai rău o duc vasluienii cu 4979 milioane lei.
Investitori doar cu vorba
Pentru a contracara exodul tinerilor, care riscă să lase judeţul fără forţă de muncă şi sate depopulate dar şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai, autorităţile au promis au apelat la tot felul de investitori. Oameni din mediul de afaceri din alte ţări sau din alte judeţe au venit, au vizitat Consiliul Judeţean şi Prefectura şi au plecat lăsând în urmă doar speranţe şi aceeaşi situaţie defapt. Aşa s-a întâmplat şi cu investitori italieni aduşi de parlamentariii de Botoşani în vizită pentru a face fabrici în mediul rural, dar şi cu japonezii concernului Yazaki care au cerut lămuriri Consiliului Judeţean privind spaţii pentru amenajarea unei fabrici.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Peste 50.000 de fermieri condamnaţi la sărăcie. Aceştia nu au unde să îşi vândă legal animalele