Oraşul în care mizeria din canalizare ajunge într-un iaz. „Pute de-ţi cad urechile”
0Situaţia din Darabani, judeţul Botoşani, este gravă având în vedere că apa cu dejecţii trece printr-o staţie de epurare veche, cu instalaţii rudimentare şi total ineficiente. Din această cauză, mirosul este îngrozitor, iar oamenii spun că nici măcar nu mai pot adăpa vitele.
Deşi este încă o localitate cu mentalităţi rurale, oraşul Darabani, cel mai nordic din România, situat la peste 60 de kilometri de municipiul Botoşani, are totuşi un sistem de canalizare la care sunt racordate câteva cartiere cu blocuri, dar şi instituţii administrative, şcoli şi un spital. Reţeaua de canalizare este însă veche şi de aproape zece ani s-a transformat într-un adevărat coşmar pentru o bună parte a localnicilor.
Ţeava prin care se scurg toate mizeriile oraşului trece printr-o staţie de epurare, mai mult cu numele, veche şi ineficientă, după cum recunosc şi autorităţile locale. Mare parte a dejecţiilor ajung aproape fără niciun tratament chimic şi biologic direct într-un iaz. Din această cauză, mirosul este insuportabil, iar oamenii din zonă se tem de apariţia unui focar de infecţie sau a unei epidemii.
„Pute, domne! Pute de-ţi cad urechile”
Ţeava prin care sunt deversate toate mizeriile din canalizarea oraşului ajunge, prin staţia de epurare Darabani, în iazul Bălăşescu, situat la marginea unui cartier de case, dar şi în apropierea unor stâne şi a unor mici ferme. Oricine trece prin zonă simte de la o poştă că în iazul Bălăşescu ajung toate dejecţiile din oraş. Oamenii care locuiesc în zonă sunt exasperaţi de mirosul pestilenţial. „Îi murdar, miroase tot, vai de capul nostru! Ce mai, pute, domne! Pute de-ţi cad urechile”, mărturiseşte un localnic care locuieşte în zona iazului Bălăşescu.
Staţia de epurare de la Darabani FOTO Cosmin Zamfirache
Un alt vecin spune că de vină este staţia de epurare care mai mult nu funcţionează. Omul este îngrijorat de faptul că ar fi afectat şi un pârâu din zonă, folosit de oameni pentru a adăpa vitele. „Funcţionează staţia asta de epurare ca vai de capu’ ei! Mai dă drumul şi pe pârâu. Şi din cauza asta nu are lumea de unde să dea apă la animale”, spune botoşăneanul. Alţii se gândesc că din cauza mizeriilor poate oricând apărea un focar de infecţie. „Ferească Dumnezeu să nu dea o boală în noi!”, spune cu o altă localnică din apropierea iazului Bălăşescu.
„Sunt, într-adevăr, nişte probleme”
Autorităţile locale din Darabani recunosc că staţia de epurare este o mare problemă. Este administrată de operatorul de apă al judeţului, Nova Apaserv, şi ar urma să fie reabilitată prin fonduri europene, dar nu se ştie cu exactitate când.
Reprezentanţii Gărzii de Mediu spun că această staţie de epurare are doar o treaptă mecanică şi o treaptă biologică funcţională doar cu aerare, fără alte tratamente specifice pentru dezinfectarea apei. În plus, staţia de clorinare ar fi ţinută în conservare. „Staţia de epurare funcţionează, dar nu cum ne-am dori. Sunt, într-adevăr, nişte probleme. Infrastructura este veche”, spune Alin Gîrbaci, primarul din Darabani.
Situaţia a intrat în atenţia Gărzii de Mediu, însă deşi anul trecut la două analize prelevate din iaz au ieşit valori care depăşesc limita legală, inspectorii de mediu consideră că ceea ce se întâmplă la Darabani este încă acceptabil. „Din buletinele de analize efectuate de Nova Apaserv nu au rezultat depăşiri ca să ne inducă o suspiciune de poluare. Pe 2020, au fost două depăşiri la materii în suspensie şi la CCO Crom. La o staţie de epurare care are doar treaptă mecanică şi treaptă biologică numai cu aerare sunt acceptabile aceste două depăşiri.”, menţionează Cristina Kashyap directorul Gărzii de Mediu Botoşani.