Judeţul din România cu 400 de kilometri de şosele din pământ. Are printre cele mai proaste drumuri din ţară
0Botoşaniul este unul dintre judeţele cu cea mai proastă infrastructură rutieră din România. Aproape jumătate din şoselele Botoşaniului sunt pietruite. Din cele asfaltate, mai bine de 15% sunt într-o stare jalnică. Mai mult decât atât, judeţul Botoşani are aproximativ 400 de kilometri de drumuri de pământ.
Judeţul Botoşani se află în extremitatea nord-estică a României fiind considerat unul dintre judeţele defavorizate ale României.
La sărăcia care bântuie mai toate cotloanele lumii rurale botoşănene a contribuit în primul rând lipsa de interes a autorităţilor, mai ales cele centrale, pentru finanţarea dezvoltării acestui colţ de ţară. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este infrastructura rutieră catastrofală a Botoşaniului.
Drumurile proaste ţin efectiv în izolare judeţul, dar şi comunităţi întregi. Din cauza infrastructurii nici investitorii nu se înghesuie iar transporturile au de suferit către vămile cu Ucraina şi Republica Moldova. Conform datelor statistice Botoşaniul este unul dintre judeţele cu cea mai proastă infrastructură rutieră, un teritoriu pe unde nici nu şofer nu şi-ar dori să conducă.
În jur de 400 de kilometri de drumuri de pământ
Statisticile privind situaţia judeţului Botoşani din punct de vedere al infrastructurii rutiere sunt mai mult decât grăitoare. Botoşaniul are în jur de 2500 de kilometri de drumuri, de diferite categorii. Cele mai numeroase sunt drumurile comunale.
Mai precis reprezintă undeva la 60% din totalul infrastructurii rutiere a judeţului. Partea tristă este că majoritatea drumurilor comunale sunt neasfaltate. Mai puţin de jumătatea dintre acestea sunt pietruite la anumite intervale, mai ales în preajma campaniilor electorale. Cele mai multe drumuri comunale sunt însă din pământ, şosele pentru căruţe în cel mai bun caz. Drum asfaltat în comuna Blândeşti FOTO Cosmin Zamfirache
Conform unei statistici naţionale din anul 2018, Botoşaniul se afla în topul judeţelor cu drumuri de pământ. Mai precis, avea 423 de kilometri de şleauri. Situaţia s-a mai îmbunătăţit, statistic, după asaltarea drumului naţional de pământ de la Rădăuţi Prut la Manoleasa.
Asta înseamnă că numărul kilometrilor de şosele făcute efectiv din pământ a scăzut undeva sunt 400 dar tot se menţine la un nivel incredibil pentru anul 2020. Majoritatea comunelor au un număr impresionat de uliţe catalogate drept drumuri comunale şi care la prima ploaie de toamnă devine adevărate mlaştini, prin care nici măcar pietonii cu cizme de cauciuc nu se avântă. Practic, preferă şanţurile decât drumul nămolos.
Ţinutul gropilor din asfalt
Din procentul de 40% reprezentat de şosele asfaltate, în jur de 15% sunt greu practicabile. Efectiv sunt pline de gropi. Pe tronsonul Blândeşti-Suliţa-Dracşani, de exemplu, drumul judeţean, statistic asfaltat, este o adevărată castastrofă.
Sunt zone cu gropi din metru în metru, fără ca şoferii să le poată evita. Din restul de drumuri asfaltate, alte în jur de 30 de procente sunt reprezentate de drumuri practicabile dar destul de proaste. Cea mai dificilă situaţie este pe aşa zisul drum strategic, peste 60-65 de kilometri plini de gropi şi hârtoape.
„Eu merg des prin tot judeţul. Este o adevărată bătaie de joc. Sunt zone unde mergi numai din groapă în groapă. Aici suntem la Suliţa, uitaţi-vă dacă este normal acest drum în 2020”, spune un botoşănean care asigură servicii în tot judeţul. Multe dintre aceste drumuri au un strat subţire de asfalt care se degradează în scurt. Şi asta în condiţiile în care pe aceste şosele circulă şi maşini de mare tonaj.
„Bre, vara praf, toamna glod”
Oamenii sunt revoltaţi de starea în care se află drumurile. Mai ales cele de pământ. ”Bre vara praf, toamna glod( n.r. noroi). Nici cu căruţa nu poţi merge când dau ploile. Mai aruncă cu banii şi pe camioanele acelea de balast de le aruncă pe aici. Piatra aceea la prima vijelie mare, mai trec şi maşinile toate se duce în şanţ. Şi rămâne glodul. Ne-am săturat. Nici nu mai şti pe cine să alegi, cum să faci, că tot aşa-i”, spune un sătean de la marginea Blândeştiului.
De altfel drumul de la Blândeşti la Todireni este unul dintre cele mai proaste din România. ”Eu nu ştiu ce fac ei cu taxele şi impozitele luate de la oameni?!? De 30 de ani tot plătim şi nimic domnule, sălbăticie”, mărturiseşte supărat acelaşi sătean. Ba mai mult decât atât şoferii se plâng că ajung să-şi repare maşinile de cel puţin 10 ori pe an. Sătenii sunt revoltaţi de starea drumurilor FOTO Cosmin Zamfirache
”Ne ducem când nu se mai poate. Aşa mai stă să trăncănească o vreme. Ştiu că o fac şi într-o săptămână îi la loc.”, precizează un localnic din Suliţa.
De multe ori autorităţile locale se plâng că nu primesc suficienţi bani la buget pentru a demara lucrări importante de asfaltare. Cei din opoziţie dau vina pe cei de la Consiliul Judeţean că le dau prea puţine bani.
La rândul lor reprezentanţii autorităţii judeţene s-au plâns că nu primesc de la nivel naţional fonduri mai consistente. Iar atunci când îi primesc aproape că nu apucă să-i folosească. De exemplu, deşi autorităţile judeţene au primit, acum trei sau patru ani, bani să facă drumul strategic, Consiliul Judeţean a intrat într-un hăţiş birocratic până a rămas fără ofertanţi la licitaţie, reuşind cu greu să pornească lucrările.