Istoria primilor bani cu adevărat româneşti: interdicţia otomanilor şi leul făcut după monedele olandeze

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Primele monede româneşti FOTO www.bancamea.md

Primele monede româneşti în adevăratul sens al cuvântului au apărut acum 146 de ani. Până atunci, românii foloseau o multitudine de monede provenite din marile state care ne înconjurau. Imperiul Otoman s-a opus din răsputeri apariţiei primelor emisiuni monetare româneşti.

Până acum 146 de ani, pe teritoriul Principatelor Române se foloseau o multitudine de emisiuni monetare provenite în special din Rusia, Veneţia, Imperiul Otoman sau Austria. Oricine, în funcţie de zonă, putea cumpăra cu ţechini veneţieni, galbeni ungureşti sau austrieci, carboave ruseşti sau taleri turceşti. 

Se presupune că, până la jumătatea secolului al XIX-lea, pe teritoriul românesc au circulat peste 100 de tipuri de monede. De altfel, şi monedele bătute de voievozi români erau de inspiraţie vest-europeană, polonează, rusească sau turcească. 

În secolul al XVII-lea, de exemplu, era la modă leul, dar nu leul românesc, ci leul olandez. Odată cu domnia lui Alexandru Ioan Cuza, însă, se pune problema baterii unei monede pur româneşti. ”A fost primul proiect de acest gen, mai ales că se uniseră şi Moldova cu Ţara Românească”, spune numismatul Mihai Cornaci.

”Românul” moneda interzisă de turci

Prin Regulamentele Organice, monedele oficiale în Ţara Românească la 1831 şi în Moldova la 1832 erau galbenul austriac şi şfanţul din argint. După Unirea Principatelor Române din 1859, sub sceptrul lui Cuza, se pune şi problema apariţiei unei monede naţionale. ”Era vorba în aceea perioadă să apară o monedă care se numea ”românul”. Ar fi cântărit 5 grame de argint şi ar fi fost prima monedă modernă reprezentativă pentru noul Principat”, spune Mihai Cornaci. 

Mai mult decât atât, Alexandru Ioan Cuza vorbeşte cu Victor Place, consulul francez la Iaşi, să negocieze un contract cu o monetărie din Paris, ca să fie scoşi aceşti ”români” şi puşi în circulaţie. Vestea că Principatele Române, vasale încă ale Porţii, urmează să-şi scoată monedă proprie a ajuns la urechile sultanului. Automat Imperiul Otoman s-a opus baterii de monedă în Principatele Române Unite. În aceste condiţii, ”românul„ sau ”romanatul„, cum şi-ar fi dorit Heliade Rădulescu să se numească, nu a apărut decât de probă. Câteva mostre. ”Au fost doar câteva exemplare după moneda franceză de 5 centime. Atât a apărut în aceea perioadă. S-a opus şi Imperiul Otoman, ar fi fost o dovadă de independenţă”, spune Mihai Cornaci.

Leul românesc triumfă

Presiunea Imperiului Otoman privind emiterea de monedă proprie continuă şi după abdicarea lui Cuza. Nici Carol I nu a avut o misiune uşoară când a vrut să scoată prima emisiune monetară românească, în 1867. Mai precis, Imperiul Otoman refuză iniţial ca statul român să emită monedă. Mai apoi, înduplecat, sultanul dă dreptul Principatelor Române, conduse de Carol I, să aibă monedă proprie, dar trebuia să conţină şi simboluri otomane, ca drept al puterii suzerane. Carol I adoptă legea monetară în 1867, numindu-se mai exact „Legea pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale“. 

Era actul de naştere al primelor monede cu adevărat româneşti. Aşa cum s-a întâmplat în repetate rânduri de-a lungul secolului al XIX lea, românii reuşesc să păcălească vigilenţa turcească, dar şi să ocolească pretenţiile acestora. Pentru a nu pune pe moneda naţională însemne otomane, primele emisiuni monetare sunt subdivizionare. Mai precis, apar monedele de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani, făcute din bronz la o monetărie din Anglia. Urma triumful final al leului. ”Prima monedă românească a fost leul. A apărut în 1870 şi era inspirat de leul olandez. Tot atunci au fost puse în circulaţie şi ”băncuţele” de 50 de bani, dar şi cele de 2 lei. Erau din argint”, spune Mihai Cornaci.

Leul românesc a fost prima dată bătut la Birmingham, în Anglia, dar mai apoi, după 3 martie 1870, când se înfiinţează monetăria statului, monedele sunt bătute în România. Primele bancnote apar conform legii din 12 iunie 1877, sub forma unor bilete ipotecare cu valoarea de 5, 10, 20, 50,100 şi 500 de lei, eliberate de Ministerul de Finanţe. Demn de precizat este că în 1883, dar şi în 1890 s-au bătut şi lei din aur, fiind o perioadă de glorie a monedei româneşti.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Lira sterlină s-a ieftinit cu un leu, faţă de începutul anului. Cât de tare ne loveşte deprecierea monedei britanice

Descoperire arheologică rară în Vrancea. Un tânăr a găsit 91 de monede de argint vechi de 2.400 de ani

Mai multe pentru tine:
Fenomenul jineteras: Sexul în Cuba lui Fidel Castro
Xi Jinping anunță că „susţine aderarea" Armeniei şi Azerbaidjanului la Organizaţia de Cooperare de la Shanghai după acordul de pace convenit
Horoscop bilunar 29 august – 11 septembrie 2025. Cum ne influențează Soarele în Fecioară și Luna Plină în Pești
A prezentat de 13 ori Festivalul Mamaia, dar tot a fost oprit la intrare. Octavian Ursulescu: „N-aveam brățara de recunoaștere”. Dilema lui Cătălin Crișan: „De ce nu m-au invitat?”
Homosexualitatea și desfrâul din Biserica Română. Schimb de mesaje halucinant între un preot protosinghel și un tânăr + filmări în care bea vodcă și dansează pe manele. Dans din buric și în lăcașul sfânt: „Așa, iubirea mea” VIDEO
O româncă superbă a făcut furori pe covorul roșu de la Veneția. Cine este Loredana Salanță, femeia care a stat la câțiva metri de George Clooney
David Popovici, apariție surprinzătoare pe Litoral. Baie de mulțime, aplauze și ovații pentru marele campion
Prințese înglodate în datorii. Cum au risipit aceste figuri regale banii Palatului, iar unele au ajuns la sapă de lemn
Regina care stăpânea arta seducției și atrăgea bărbații ca un magnet. Povestea fascinantă a femeii care a rescris istoria lumii
Ce spune cu adevărat ziua ta de naștere despre tine, potrivit științei
Horoscop septembrie 2025. Fecioarele au noroc pe toate planurile, iar Vărsătorii schimbă locul de muncă și încep o nouă relație de dragoste