În căutarea celui mai „bătrân” strămoş al omului. Cum arăta cea mai veche femelă din specia noastră
0Specialiştii cred că cel mai vechi strămoş al omului ar fi fost un hominid care avea creierul la fel de mare ca al cimpanzeului. Era capabil să meargă biped şi avea o îndemânare sporită. Cea mai veche fosilă este a unei femele robuste.
Conform teoriei evoluţioniste, omul face parte din ordinul primatelor, constituind însă o specie diferită faţă de marile primate africane şi asiatice.
În momentul de faţă nu se cunoaşte originea exactă a omului, dar oamenii de ştiinţă propun o serie de teorii şi variante interesante de strămoşi primordiali ai lui homo sapiens-sapiens.
Este general acceptat faptul că primii strămoşi ai omului au apărut în zone ecuatoriale, într-un climat tropical, aşa cum remarca Darwin singura zonă climatică în care hominidele s-ar fi putut dezvolta şi evolua. Există diferite teorii care plasează originea omului fie în Africa, fie în Asia, fie în ambele zone concomitent.
Teoria africană are însă cei mai mulţi adepţi. Şi asta în condiţiile în care pe teritoriul african, mai ales în zona Etiopiei şi Tanzaniei au fost descoperite numeroase fosile de hominizi străvechi.
Până în anii 90, se credea că strămoşul cel mai vechi al omului modern era un hominid de dimensiunile unui cimpanzeu, dar care mergea biped şi era capabil să folosească multe obiecte din natură pe post de unelte. A fost numit Australophitecus afarensis şi avea o vechime, spune specialiştii de peste 3.2 milioane de ani. Cea mai celebră fosile de australopitc a fost descoperită în anul 1974, la Hadar în Etiopia, de o echipă de specialişti condusă de Donald Johanson şi Tom Gray.
Atunci au fost găsite rămăşiţele unui australopitec femelă, cel mai vechi hominid cunoscut la aceea vreme. A fost numită Lucy şi era considerată strămoaşa oamenilor moderni. Lucy a fost însă ”detronată” la începutul anilor 90 atunci când, tot în Etiopia au fost găsite rămăşiţele a încă două tipuri de hominizi, chiar mai vechi decât Australophitecus Afarensis.
Strămoşul „maimuţei sudice”
Acum 25 de ani, adică undeva la mijlocul anilor 90, o echipă de specialişti descoperea tot în Etiopia, la Afar, fosilele unei alte „maimuţe sudice”, aşa cum poate fi tradus Australophitecus. Mai precis era vorba despre craniul aproape complet al unui hominid. Avea caninii proeminenţi, pomeţi aşiderea, o creastă osoasă în partea superioară a craniului de care ar fi fost ancoraţi muşchi puternici la nivelul mandibulei. Capacitatea craniană demonstra că hominidul avea un creier asemănător, ca dimensiune, celui de cimpanzeu.
Specialiştii au estimat că acest craniu aparţinea unui mascul adult şi au numit acest tip de hominid Australophitecus Anamensis. Conform datărilor, fosilele ar fi avut o vechime de aproximativ 4.2 miloane de ani. Pe scurt, oamenii de ştiinţă erau convinşi că au găsit un strămoş şi mai vechi decât Lucy.
Specialiştii cred că acest tip de australopitec ar fi fost strămoşul tuturor hominizilor inclusiv acelora din specia lui Lucy. Alte descoperiri, din 1992, însă, tot din Etiopia arată însă că nici Australophitecus Anamensis nu este cel mai vechi strămoş al omului, ci un soi de hominid cu aspect de maimuţă, tot din Etiopia.
O femelă musculoasă, bunica umanităţii
În anul 1992, Gen Suwa, un absolvent al facultăţii de paleontologie, descoperea, tot în Etiopia, într-o zonă deşertic de lângă Aramis, o rădăcină a unui dinte şi un molar. La scurt timp, Suwa şi membrii unui proiect arheologic numit Middle Awash descopereau mandibula unui copil care avea şi un dinte de lapte ataşat. În urma datării s-a ajuns la concluzia că este vorba despre un hominid de acum 4.4 milioane de ani. Adică mai vechi decât Australophitecus.
A fost numit Ardipithecus ramidus. La nici două luni de la această descoperire, un alt tânăr palentolog , Yohannes Haile-Selassie, descoperea, în aceeaşi zonă, bucăţi din oasele unei palme aparţinând aceluiaşi tip de hominid, Ardipithecus ramidus, alintat ”Ardi”. În urma cercetătorilor amănunţite au fost scoase la lumină peste 125 de fragmente de os aparţinând lui ”Ardi”.
Odată refăcut, puzzle-ul osteologic a oferit specialiştilor imaginea celui mai vechi strămoş al omului. Este vorba despre o femelă robustă, spun specialiştii, cu o înălţime de aproximativ 1.20 metri şi 50 de kilograme. Creierul acesteia era asemănător, ca dimensiune, celui de cimpanzeu, dar oasele braţelor erau diferite şi arătau o îndemânare specifică hominizilor.
Mai mult decât atât era capabilă de mers biped. Având în vedere vechime fosilelor a fost avansată ideea că este cel mai vechi hominid, practic, primul strămoş al omului modern. Conform datelor adunate de specialiştii cei mai vechi strămoşi ai omului au trăit în Africa, în special în zona Etiopiei, într-un climat tropical. Era capabili de mers biped şi erau mult mai îndemânatici decât rudele lor din ordinul primatelor.