Gaura lăsată hotelierilor de carantinaţii care au vrut să fenteze Starea de Urgenţă. Legea nu spune cum pot fi recuperaţii banii
0Administratorii spaţiilor unde au fost cazaţi cei care nu au respectat carantinarea se plâng că nu-şi pot recupera banii din cauza vidului legislativ, în condiţiile în care nimeni nu-i poate obliga pe cei aduşi cu poliţia să-şi plătească cheltuielile de cazare.
Persoanele care nu au respectat perioada de autoizolare sau carantinare în timpul stării de urgenţă erau duşi de către poliţişti sau jandarmi, prin Hotărârea de Guvern 201/2020, în carantină pe cheltuială proprie. Altfel spus, aceştia trebuie să achite hotelului sau pensiunii în care au fost carantinaţi toate cheltuielile de cazare. Hotelierii sau administratorii diferitelor spaţii de cazare spun însă că, din cauza unui vid legistlativ, recuperarea cheltuielilor de la cei carantinaţi este o misiune imposibilă. Numai o tabără pentru copii din judeţul Botoşani are de recuperat de la persoanele carantinate 1.000 de euro. În total, numai la nivelul judeţului Botoşani, în medie, spaţiile de cazare care au fost transformate în centre de carantină au de recuperat în jur de 90.000 de lei de la cei cazaţi acolo. La toate acestea, se adaugă alte pierderi cauzate de stricăciunile provocate de carantinaţi. „Nici nu ştim cum trebuie procedat“, spune Radu Humelnicu, administratorul taberei de copii „Codrii de Aramă“, din judeţul Botoşani.
„Oamenii aceia nu au venit în concediu la mine“
În tabăra pentru copii şi tineret „Codrii de Aramă” din localitatea Agafton, judeţul Botoşani, administrată de Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret, au fost aduse cu poliţia în timpul stării de urgenţă cinci persoane care nu au respectat măsurile de carantinare şi autoizolare obligatorii. După două săptămâni de carantină, toţi ar fi trebuit să plătească cheltuielile de cazare, însă ziua plecării şi-au luat bagajele şi au părăsitlocul fără să achite nimic. Fiecare persoană trebuia să plătească pentru două săptămâni de şedere aproximativ 1.200 de lei, ceea ce înseamnă că tabăra are de recuperat de la aceste persoane în jur de 1.000 de euro. Deocamdată însă, legal, nu are cum să-i oblige pe aceşti oameni să-şi achite cazarea.
„Este un vid legislativ. Eu nu am cum să mă îndrept împotriva unei persoane fizice care nu mi-a solicitat serviciile, nu a încheiat o formă de contract sau orice altceva. Ei au fost aduşi acolo cu forţa. Oamenii aceia nu au venit în concediu la mine. Legal, nu am cum să le cer bani. Ei au fost aduşi de către reprezentanţii unei instituţii a statului“, spune Radu Humelnicu.
Nici măcar Primăria unde este arondată tabăra nu poate să le deconteze banii. „Oamenii aceia sunt din Dorohoi iar noi aparţinem de Curteşti“, adaugă Humelnicu.
Pe scurt, spune Radu Humelnicu, nu există nicio portiţă prin care să fie recuperaţi banii. Situaţia de la „Codrii de Aramă“ este uşoară faţă de alte spaţii de cazare.
La Hotelul Rareş, din centrul oraşului, administratorii au de recuperat aproape 13.000 de euro de la carantinaţi. „Am trimis şi un memoriu Prefectului. Nici nu ştim cum să procedăm. Au plecat şi nu au plătit. Noi cum să-i determinăm să plătească acum?“, se întreabă Gheorghe Câmpanu, administratorul hotelului.
Legiuitorii au uitat să spună cum pot fi obligaţi carantinaţii să plătească
În textul Hotărârii de Guvern nu există nicio prevedere referitoare la modalitatea prin care hotelierii îşi pot recupera banii în cazul refuzului carantinaţilor de a achita contravaloarea cazării forţate. Centrul Judeţean de Comunicare Botoşani precizează că urmează modificarea HG nr. 201/2020 pentru aprobarea de norme metodologice pentru ca autorităţile fiscale să aibă pârghiile necesare recuperării banilor. În concluzie, deocamdată nu există modalităţi de recuperare a banilor.
Distrugeri de zeci de mii de lei
Totodată, hotelierii se plâng că nimeni nu le decontează pagubele provocate de către persoanele aflate în carantină forţată. O parte a celor aduşi în spaţiile de cazare, spun administratorii, au distrus mobilierul sau instalaţiile sanitare. „Au fost şi din rândul celor care au provocat pagube. Pe care noi nu le-am recuperat. Au dispărut chiar şi mopuri în unele cazuri“, spune Radu Humelnicu.
La rândul său, Gheorghe Câmpanu spune că a avut şi el parte de carantinaţi care au provocat pagube, inclusiv din rândul celor care erau obligaţi să-şi achite cazarea. „Ăştia au fost dintre cei mai răi“, se plânge hotelierul.
Numai la tabăra „Codrii de Aramă“ au fost înregistrate pagube de peste 10.000 de lei. În total, în judeţul Botoşani au fost aduşi în carantină forţată, cu obligativitatea plăţii cazării, 65 de persoane.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Emmanuel Macron: discurs despre reconstrucţie, independenţă şi patriotism republican