Fostul Ministru de Justiţiei din vremea lui Cuza a fost unul dintre liderii masoneriei botoşănene

La Botoşani, târgul neguţătorilor evrei , armeni şi români, confreria masonică a prosperat începând cu secolul al XIX lea. Unul dintre cei mai de vază reprezentantţi ai acesteia a fost unul dintre miniştrii de Justiţie a Principatelor Române şi mai apoi a Regatului României, Dimitrie Scarlat Miclescu.

Dimitrie Scarlat Miclescu s-a născut la Iaşi în anul 1820 în familia vornicului Scarlat Miclescu.  Dimitrie Miclescu a fost şi fratele mitropolitului Calinic Miclescu. Ideile masonice i s-ar fi format încă din tinereţe fiind un adept al raţiunii dar şi al intrigilor politice. Victor Slăvescu , un conemporan îl descrie ca fiind „un unionist convins şi înflăcărat din primele timpuri, sprijinind cu convingere şi pasiune ideea unirii celor două ţări”.

La Paris, se pare că, Dimitrie Miclescu a intrat în contact cu ideile masoneriei, idei care l-au atras încă de la început, el fiind un adept al redesenării politicii europene dar şi al raţiunii.
 

Întemeierea masoneriei la Botoşani 

 După numeroase contacte cu lojele masonice, în special din Franţa, Dimitrie Miclescu decide să contribuie la înrădăcinarea  masoneriei în acestă zona a Moldovei. Alături de alţi intelectuai botoşăneni, a căror nume au rămas secrete ca şi locurile de întâlnire şi alte practici ale iniţiaţilor, se înscrie în Loja ”Corona lui Ştefan cel Mare” din Botoşani. Aceasta loja masonica a fost înfiinţată în anul 1867, fiind urmată de alte patru în anii următori:  „Viitorul” la Botoşani  în 1870, „Cuza Vodă nr. 17” de la  Dorohoi în 1882, „Hyram” în Botoşani la 1883 şi Capitolul „Garibaldi” din Dorohoi în 1883. Cariera masonică a lui Miclescu se împleteşte cu succesele din carieră.

Fost ministru de justiţie, acesta ajunge comisar al împroprietăririi în vremea lui Cuza, decan al Baroului din Botoşani, director al Liceului de băieţi „AT Laurian” din Botoşani.

În Loja masonică cariera sa era la fel de fulminantă. După întâlniri secrete şi o viaţă dedicată perceptelor masonice, Dimitrie Scarlat ajunge una dintre cele cinci „lumini” ale lojei, având rolul de prim supraveghetor al Lojei ”Coroana lui Ştefan Cel Mare”.

Perceptul masonic preferat al lui Dimitrie Miclescu a fost cel care punea persoana umană , viaţa şi nevoile sale în centrul preocupărilor omenenşti. Şi l-a aplicat din plin. A rămas sub numele de ”amicul ţăranilor”, după numeroase acţiuni umanitare şi, mai ales, după legendara împărţire a moşiei sale, Gropniţa din Botoşani.

Pe lângă analele masonice, în urma sa rămâne şi aprecierea marelui istoric Mihail Kogălniceanu, care spunea că  "Dimitrie Miclescu e o figură care va sta şi în istorie. A purtat un nume din cele mai mari din Moldova”.

 Dimitrie Scarlat Miclescu moare în anul 1896, la Botoşani, iar mormântul său se află  în cimitirul Eternitatea.