Exemplul comunelor-model din cea mai năpăstuită regiune a României. Cum s-au ridicat din sărăcie „satele italienilor”

Câteva sate din județul Botoșani se află în contrast total cu sărăcia care caracterizează nordul Moldovei. Datorită standardelor impuse de sătenii plecați la muncă în străinătate, autoritățile locale s-au văzut nevoite să asigure utilități, infrastructură rutieră și educațională modernă.

Câteva sate din județul Botoșani, unul dintre cele mai sărace din România, se află în contrast total cu sărăcia care caracterizează nordul Moldovei. Datorită standardelor impuse de sătenii plecați la muncă în străinătate, autoritățile locale s-au văzut nevoite să asigure utilități, infrastructură rutieră și educațională modernă. Totodată, ulițele cândva prăfuite s-au umplut cu vile impunătoare, locuințele tradiționale fiind deja o raritate.

Lipsurile materiale ale localnicilor din județul Botoșani, mai ales în mediul rural, dar și infrastructura precară sunt o constantă de aproape trei decenii. Cu toate acestea, există câteva sate care fac excepție de la regulă, unde casele sărăcăcioase care se întâlnesc aproape la tot pasul în nordul Moldovei fac loc vilelor somptuoase, dotate cu toate facilitățile lumii moderne. Aceste comunități rurale beneficiază de utilități și de infrastructură modernă.

„Satele italienilor” , de la sărăcie lucie la ulițe pline cu vile

Două dintre cele mai moderne sate din județul Botoșani sunt Dersca și Lozna, două localități apropiate, aflate la 50 de kilometri de municipiul Botoșani. În județ sunt cunoscute drept „satele italienilor” fiindcă aproape jumătate din populație lucrează în străinătate. În anii 90, Dersca și Lozna erau măcinate de sărăcie, nu existau locuri de muncă și niciun fel de perspective. Fiindcă sunt renumiți pentru hărnicie, localnicii au găsit o oportunitate în străinătate, în special în domeniul construcțiilor, mai ales după intrarea  României în Uniunea Europeană. Cu banii strânși, au dărâmat casele bătrânești și au ridicat vile noi, cu toate facilitățile lumii moderne.

„Nu erau locuri de muncă și era sărăcie. majoritatea pleacă în Germania. Fac bani și îi investesc mai mult în locuințe”, spune Viorel Lozneanu, primarul din Lozna.

„Au vrut să aibă condiții ca afară”

Localnicii s-au întors cu o altă mentalitate după anii petrecuți în Occident. Practic, bunăstarea materială a sătenilor și vilele ridicate au obligat autoritățile locale să facă investiții, la rândul lor. În Lozna și Dersca sunt, între altele, drumuri asfaltate și școli moderne, fiind renumite cele cu dușuri, de la Dersca. În plus, au apărut magazinele de tip supermarket, fiindcă a crescut și puterea de cumpărare, ba chiar și linii directe de transport din Dersca până în marile orașe ale Europei. Totodată, edilii au investit și în centre de tip after-school prin care copiii celor plecați în străinătate să fie ajutați la teme și consiliați psihologic și educațional.