Descoperire unicat în Europa, făcută la Botoşani. Albastrul de Voroneţ şi „rivalul regăsit“: o frescă de 500 de ani, pictată cu legendarul „galben de Coşula“
0Restauratorii Mănăstirii Coşula din judeţul Botoşani au găsit o frescă veche de aproape 500 de ani, care ar putea transforma lăcaşul de cult într-un „rival“ al Voroneţului în privinţa celor mai importante atracţii turistice din România.
Specialiştii angajaţi la restaurarea Mănăstirii Coşula din Botoşani au făcut în cursul săptămânii trecute una dintre cele mai importante descoperire arheologice din România în ultimii 10 ani.
Este vorba despre o frescă situată pe unul dintre pereţii interiori ai bisericii, care are o vechime de aproape 500 de ani. Fresca face parte din pictura originală a complexului monahal, ridicat în 1535 de marele vistiernic al Moldovei, Mateiaş, în timpul domniei lui Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546), fiul lui Ştefan cel Mare.
„Este o pictură pe care am descoperit-o după ce a fost înlăturat stratul din secolul al XIX-lea, suprapus peste pictura veche, de secol XVI. Efectuăm şi o cercetare stratigrafică la exteriorul bisericii pentru a scoate la iveală tencuiala veche, pe care mai apoi o vom restaura“, a precizat profesorul universitar doctor Oliviu Boldura, coordonatorul echipei de restauratori de la Coşula.
Descoperire unicat în Europa
Capii mănăstirii şi oficialităţile din localitatea situată la 18 kilometri de Botoşani spun că descoperirea este unicat în Europa. Sunt impresionante culorile frescei: albastru,roşu, verde şi galben, dar şi scenele religioase descrise sau modul de a contura sfinţii
„Este înfăţişată scena Rusaliilor şi «Crucea Mântuitorului» pe pictura din biserică. Este extraordinară fresca. Culorile sunt deosebite“, a comentat Calinic Chervasie, stareţul Mănăstirii Coşula. Şeful restauratorilor confirmă entuziasmul călugărului în această privinţă. „Acei meşteri care au realizat pictura aveau o tehnică aparte. Au folosit pigmenţi naturali, care păstrează intensitatea culorii de-a lungul timpului“, a precizat Oliviu Boldura.
Fresca situată la intrarea bisericii din incinta mănăstirii de la Coşula FOTO Cosmin Zamfirache
Fresca reprezintă o îngemănare a tuturor stilurilor de pictură bisericească ortodoxă din vremea lui Ştefan cel Mare. Sunt poate acei ucenici ai meşterilor care descoperiseră secretul culorilor din pigmenţi naturali unici în lume, precum «albastrul de Voroneţ». ”Sunt reunite aici elemente din pictura mănăstirilor Suceviţa, Voroneţ sau Arbore. Probabil, este vorba de meşterii care şi-au făcut ucenicia pe şantierele mănăstireşti din zona Bucovinei şi apoi au ajuns aici“, a detaliat şeful restauratorilor.
Profesorul universitar Oliviu Boldura FOTO unarte.org
Totodată, siluetele sfinţilor şi reprezentarea lor, precum şi modul de reda scenele religioase ar fi unicate în Europa. Specialiştii sunt însă deocamdată rezervaţi, inclusiv în a oferi alte detalii. „Este remarcabil ce s-a descoperit, însă este prematur să tragem concluzii. Întâi vom studia în amănunt pictura şi elementele sale, vor veni şi alţi specialişti aici. Abia după aceea se poate vorbi în detaliu despre această descoperire“, a încheiat Boldura.
Misterul galbenului de Coşula
Aspectul studiat cu intensitate la Mănăstirea Coşula este culoarea folosită de meşterii medievali, „galbenul de Coşula“, un pigment legendar printre istorici. „Aşa cum este «albastrul de Voroneţ», aşa avem noi aici „galbenul de Coşula». Este o culoare prezentă în special în aureolele sfinţilor şi care, la fel ca şi la Voroneţ, nu se şterge şi este unicat, imposibil de reprodus acum“, a spus Mircea Acatrinei, primarul din Coşula.
Specialiştii confirmă existenţa acestei culori, însă nu pot elabora deocamdată o teorie complexă. „Se vorbeşte mult despre galbenul de Coşula. Se întrezăreşte în anumite reprezentări acest mitic «galben de Coşula» şi, odată cu aceste lucrări de restaurare, mitul s-ar putea transforma într-o realitate bine documentată din punct de vedere ştiinţific. Ar fi ceva cu adevărat uluitor şi ar fi, într-adevăr, o descoperire uriaşă. Este nevoie însă de studii şi discuţii ştiinţifice înainte de a fi formulată o astfel de opinie“, a comentat Dănuţ Huţu, specialist în patrimoniu şi şeful Direcţiei de Cultură Botoşani.
Judecata de Apoi, reprezentare fără precedent
Galbenul de Coşula poate fi observat şi pe altă frescă, tot din secolul al XVI-lea, chiar deasupra intrării în biserică, descoperită odată cu înlăturarea unui pridvor. Această frescă redă „Judecata de Apoi“ într-un mod unic şi misterios: imaginile demonilor şi ale iadului sunt în partea superioară a compoziţiei, acolo unde în mod normal este reprezentat cerul, iar în partea de jos apare imaginea raiului cu sfiinţii, proorocii şi Iisus Hristos, la Judecata de Apoi.
Detaliu din fresca ”Judecata de Apoi” o capodoperă la mănăstirea Coşula FOTO Cosmin Zamfirache
Demersuri pentru patrimoniul UNESCO
Mănăstirea Coşula a fost unul dintre cele mai importante aşezămine ecleziastice din Europa medievală. A fost a treia mănăstire ca număr de călugări din lumea ortodoxă, cu o obşte de 1.500 de monahi, români şi greci.
Este considerat un leagăn de cultură, în secolul al XVIII-lea fiind tradus pentru prima dată Herodot din greacă în limba română, cu caractere chirilice. Mănăstirea avea şi o bibliotecă impresionantă, dispărută în perioada comunismului, când mănăstirea a fost pustiită, iar o parte a Bisericii Sfântul Nicolae transformată în depozit pentru cartofi.
Turnul clopotniţă al mănăstirii Coşula înainte de reabilitare FOTO Cosmin Zamfirache
A fost redeschisă după 1991 şi după demersuri îndelungate a intrat în restaurare de anul trecut. Lucrările vor fi terminate în octombrie 2015 şi costă 19 milioane de lei, bani din fonduri europene. Autorităţile judeţene şi stareţul mănăstirii au început să lucreze la documentaţia pentru a o înscrie în patrimoniul UNESCO. „Va fi exact ca acum 500 de ani. O adevărată perlă a Moldovei de nord“, susţine Gheorghe Sorescu, preşedintele Consiliului Judeţean.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri: