Ciugudul Moldovei. Cum a reuşit o comună din Botoşani să atragă peste 12 milioane de euro pentru dezvoltare

O comună de graniţă din nordul extrem al României a cunoscut în ultimii 5 ani o dezvoltare fără precedent. Autorităţile din Hilişeu Horia au reuşit să atragă fonduri nerambursabile de peste 12 milioane de euro pentru dezvoltarea localităţilor din cadrul comunei. Cu aceşti bani se reabilitează şcoli, se fac drumuri asfaltate, mici afaceri dar şi investiţii în sisteme de protecţie socială şi formare profesională.

Comuna Hilişeu Horia, judeţul Botoşani, se află chiar pe graniţa de nord a României cu Ucraina. Este formată din cinci sate situate chiar la marginea unei pădurii dese întinsă de-o parte şi de alta a frontierei.

Mult timp sătenii din satele comunei Hilişeu Horia s-au luptat cu sărăcia, lipsa locurilor de muncă şi distanţa faţă de centrele mai civilizate. Trăiesc de când se ştiu din agricultură şi creşterea animalelor. În ultimii cinci ani, lucrurile s-au schimbat însă fundamental.

Autorităţile locale au reuşit să atragă o sumă record, din fonduri europene, transfrontaliere şi guvernamentale pentru dezvoltarea comunei. Mai precis este vorba despre 12.000.000 de euro pentru 9 proiecte majore care deja schimbă substanţial faţa comunei. Până în anul 2020-2021, comuna Hilişeu Horia va fi una dintre cele mai moderne comune din nordul Moldovei. ”În aceşti cinci ani am reuşit să aducem prin aceste proiecte, beneficii în valoare de 2875 de euro pe cap de locuitor. Beneficii însemnând infrastructură administrativă, rutieră şi alte servicii şi programe esenţiale pentru viaţa acestora.”, spune primarul comunei Hilişeu Horia, Ioan Butnaru.
 

Peste 10 milioane de euro pentru drumuri şi combaterea sărăciei
 

Autorităţile locale au început prin combaterea sărăciei, mai ales prin oferirea de oportunităţi oamenilor din comună, pe piaţa muncii. Este vorba despre un proiect de 3.6 milioane de euro cu multe componente. Printre altele sunt organizate cursuri de calificare în diferite meserii căutate pe piaţa muncii dar şi completarea studiilor până la nivelul minim de opt clase. Totodată echipe de specialişti în educaţie şi psihologie organizează un after school pentru copii nevoiaşi, unde aceştia din urmă primesc mâncare la prânz dar sunt ajutaţi şi la efectuarea temelor. În cadrul aceluiaşi proiect sunt consiliaţi şi părinţii şi învăţaţi cum să-şi educe copii pe principii moderne. Totodată la cei mai nevoiaşi săteni le vor fi reabilitate casele, cu toalete şi bucătării în interiorul caselor.  Nu în ultimul rând sunt organizate burse ale locurilor de muncă, sute de săteni reuşind deja să-şi găsească de muncă la firme din zonă sau chiar din judeţul vecin, Suceava.

”Noi încercăm să-i învăţăm cu să folosească undiţa, nu să le dăm peşte degeaba. Intenţia este să-i învăţăm să se descurce într-o lume concurenţială, să le oferim calificări şi să-i şi ajutăm într-o anumită măsură să-şi găsească de muncă. Ajutoarele sociale sunt doar pentru aceia care chiar nu pot munci”, spune Ioan Butnaru.  Printr-un alt proiect şi mai consistent, de 4.3 milioane de euro, Primăria Hilişeu Horia asfaltează şi reabilitează peste 22 de kilometri de drum. Practic leagă toate satele între ele, cu drumuri de asfalt.  La toate acestea se adaugă alte proiecte, de această dată transfrontaliere, cu Republica Moldova, prin care vor fi reabilitate şcoli dar şi un monument unic în România, o biserică veche de peste 150 de ani, jumătate catolică, jumătate ortodoxă. ”Aceasta este şansa noastră de a ne dezvolta. Muncim în permanenţă să prindem cât mai multe proiecte. Vrem să facem din Hilişeu Horia o comună modernă, europeană. Învăţământul şi infrastructura rutieră şi şcolară sunt o prioritate. Prin educaţie putem schimba cu adevărat faţa comunei. Totodată avem acest monument unicat care merită pus în valoare, tocmai pentru a atrage vizitatori în comună.”, spune Ioan Butnaru.
 

Apă, canalizare şi câmpuri fotovoltaice
 

Odată cu deschiderea noilor axe de finanţare, autorităţile locale din Hilişeu Horia spun că au deja pregătite încă o serie de proiecte. ”Imediat vom depune pentru apă şi canalizare, pentru câmpuri cu panouri fotovoltaice, atât pentru economie la energie cât şi pentru sursă ecologică de alimentare dar şi drumuri de exploataţie agricolă”, spune edilul. Totodată în ultimii cinci ani, din bugetul local au fost făcute deja puţuri de mare adâncime, pentru combaterea secetei, au fost făcute decolmatări dar s-a investit şi în iluminatul stradal. Nu în ultimul rând tot prin programe europene şi guvernamentale în comună s-au deschis 12 afaceri noi, cu finanţări de la 40.000 la 70.000 de euro, atât în domeniul alimentar, industrial cât şi în cel agricol.

Printre acestea se numără şi pizzerii, micro-ferme şi ateliere de prelucrare a lemnului. De altfel Hilişeu Horia a devenit un adevărat bazin agricol din nordul extrem al României, tot mai mulţi localnici cultivând, pe fonduri europene sau guvernamentale, legume în solarii. Legumicultorii din Hilişeu au devenit deja renumiţi în pieţe şi sunt căutaţi de clienţi şi acasă. Totodată autorităţile locale se gândesc la dezvoltarea unui parc industrial, chiar şi cu profil agro-industrial, specific zonei, pentru cei care vor să investească în zonă. În câţiva ani, se preconizează că această comună botoşăneană va cunoaşte o dezvoltare fără precedent în zona de nord  a Moldovei.
 

Una dintre comunele din România care deţine câteva recorduri greu de egalat este Ciugud, în judeţul Alba. Este prima localitate rurală care are drumuri agricole asflatate, pise de biciclete, internet wireless în spaţii publice şi iluminat stradal cu eoliene. Totodată are şi un debarcader modern pe malul Mureşului plus o bază de golf super-modernă. Comuna Ciugud are un buget impresionant de investiţii şi totodată o absorbţie a fondurilor europene de invidiat.