Un irlandez sărbătoreşte 1 Decembrie cu ţuică de prune într-un sat din Bistriţa-Năsăud
0Richard Proctor de 42 de ani este născut în Irlanda şi este profesor universitar, dar a preferat să renunţe la cariera care i s-a deschis înainte pentru a se muta într-o casă la ţară din satul Sînicoară din Bistriţa-Năsăud, într-o ţară pe care o iubeşte la nebunie, România.
Ziua Naţională a României, ţară care l-a adoptat pe Richard de mai bine de 12 ani, a devenit şi ziua lui naţională şi deşi, recunoaşte că nu va participa la manifestările organizate în oraş cu această ocazie este încântat că va închina un pahar de ţuică cu vecinii lui. „De 1 Decembrie voi fi cu vecinii mei şi vom închina un pahar de ţuică în cinstea Zilei României. Este prima zi pe care o sărbătoresc în casa mea de la Sînicoară, anii trecuţi am prins-o în Cluj şi în Bucureşti şi ămi plac foarte mult manifestările organizate cu această ocazie. Nu voi ajunge în Bistriţa de 1 Decembrie, dar mă bucur că voi fi alături de români în această zi", mărturiseşte irlandezul care adaugă că zimte această zi ca şi ziua naţională a ţării lui. „Singurul lucru care îmi lipseşte din Irlanda într-o astfel de zi este muzica. Dar încerc să compensez eu cu instrumentele mele acest lucru", adaugă Richard.
Irlandezul a ajuns în România prima dată în 1995 cu un program de schimb cultural „The Serious Road Trip", iar de atunci a revenit în fiecare an până în 1999 când a decis să se mute aici. Dar pasiunea pentru ţara pe care acum o iubeşte şi din care nu mai vrea să plece o are de mult mai mult timp. „Îmi amintesc că atunci când eram mic am văzut un desen animat în care nişte copii se plimbau cu o barcă pe Dunăre prin Deltă. Mi-au plcut atât de mult acele secvenţe încât am zic că într-o zi voi ajunge să locuiesc în România pentru că este cea mai frumoasă ţară. Şi aşa şi este", declară convins Richard Proctor. După ce a venit în România a predat limba engleză la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca o perioadă, dar de anul acesta s-a mutat la Sînicoară, acolo unde a cumpărat o casă de la un prieten. Singura metodă de a lua contact cu lumea pentru irlandez este un telefon fix, la care poate fi contactat, pentru că mobil nu are şi este încântat de acest lucru. Trăieşte într-o linişte absolută, fără telefo şi maşină, alături de ţăranii din sat care îl apreciază şi îl respectă foarte mult.