„Românul nu face un pas fără de plată“ - concluzia la care a ajuns un neamţ care a vizitat Ardealul la finalul anilor 1700
0Nu puţini au fost străinii care au vizitat Ardealul în urmă cu câteva sute de ani. Ce au găsit în ţinutul românesc condus de austro-ungari a luat forma unor jurnale de călătorie, adevărate radiografii sociale ale oamenilor de aici. Un neamţ care a vizitat Transilvania la finalul anilor 1700 spune despre români că nu fac un pas fără plată şi că obişnuiesc să fure.
Un manuscris din 1793, publicat de Arhiva Someşană, prezintă o radiografie socială a Ardealului din acea perioadă. Autorul, un neamţul a cărui nume nu se cunoaşte, care a parcurs întreg ţinutul descrie destul de minuţios tot ce a găsit în Transilvania, conturând şi caracterizări ale românilor, ungurilor şi saşilor care locuiau în aceste ţinuturi.
„Ardealul este întocmai ţara asupra căreia turcii şi-au îndreptat atenţia deosebită şi este acea provincie a monarhiei austriece în care, sub stăpânirea împăratului Iosif, s-au introdus cele mai însemnate inovaţii şi unde, după moartea lui, s-au realizat cele mai radicale modificări administrative. Nimeni nu călătoreşte în această ţară mai departe decât până la proximal bâlci”, descrie Ardealul călătorul neamţ.
Despre români, acesta spune că nu fac un pas fără de plată, dar şi că ţin întreg ţinutul în spate, asta pentru că ungurii şi saşii s-ar feri de munca fizică, preferând să-i folosească pe români în acest sens.
„Îngânfarea ungurilor este neţărmurită, atât faţă de naţiunile conlocuitoare, cât şi faţă de străini. Pe români îi deţin în jugul servituţii, ba pe unele locuri în cel al sclăviei. Dar românilor nu li se dă nici măsura de libertate de care se bucură fraţii lor de peste munţi”, precizează călătorul.
Unul dintre cele mai inedite asecte scoase în evidenţă de neamţ este faptul că românii ar fura, considerând această însuşire ilegală de bunuri drept un mijloc de a supravieţui într-o societate în care alte naţionalităţi îi conduc.
Românilor le e frică de unguri şi ascund alimentele şi banii de aceştia
„Românii poartă o frică mare de unguri şi ascund alimentele şi banii dinaintea lor, ca să nu li se ia. Românii însă consideră furtul de un mijloc natural pentru susţinerea vieţii ca toate popoarele cari trăiesc în sclavie. Acesta nu face niciun pas fără de plată”, notează călătorul.
Acelaşi călător mai spune că românii au obiceiul să îi taxeze pe cei care beneficiază de serviciile lor diferit, în funcţie de cât de bogat par. Acest lucru se vede cel mai bine în hanuri, preţurile practicate fiind diferite.
De asemenea, cei care stau în chirii se pot trezi cu preţurile mărite peste noapte, dacă proprietarul locuinţei respective aude că chiriaşul său a găsit o sursa de profit.
„Birtaşii români mi-au făcut în general impresia că ei au teamă continuă de oaspeţii cari măncă şi beau şi în fine nu-şi plătesc consumaţia, din care pricină ei accentueză cu toată ocazia că sunt săraci şi nu posed nimic. Ţărănimea din împrejurime plăteşte consumaţia pe care o face în birt cu cereale şi, precum mărturisesc cărăuşii, cu obiecte furate de pe la nobili,” mai spune neamţul în jurnalul său de călătorie.
Vă mai recomandăm:
Dezmăţul nobilimii ardelene: cum se distrau adolescenţii din familiile influente acum 200-300 de ani