Măiestria sobarilor de acum câteva secole. Cum s-a răspândit modelul sobei Regelui Ungariei în toată Transilvania
0Dacă în mediul rural soba avea drept scop să încălzească locuinţa, atât în trecutul recent, cât şi acum câteva secole, în oraşe şi în casele nobililor aceasta venea şi să înfrumuseţeze încăperile. Un model realizat la curtea regelui Ungariei la mijlocul anilor 1400 a ajuns să se răspândească în întreaga Transilvanie.
Soba a fost secole la rând metoda preferată de încălzire a românilor. Acestea erau prezente atât în mediul rural, cât şi în cel urban. Diferenţele o făceau, în schimb, decorurile.
Dacă la sate acestea erau simple, iar decorul era aproape inexistent, în casele nobililor şi a orăşenilor sobele se transformau în adevărate opere de artă. Pentru decorarea sobelor se foloseau cahlele ceramice.
În jurul anului 1400-1500, un model de cahle care înfăţişau un cavaler cu armură şi cal era răspândit în întreaga Transilvanie şi Moldova. Acest „prototip” a luat naştere tocmai la curtea regală de la Buda, soba fiind realizată la ordinul regelui adislau al V-lea Postumul.
Potrivit cercetătorului Vasile Mizgan, acest model a influenţat majoritatea atelierelor medievale central şi sud-est europene.
„Această influenţă a fost facilitată şi de faptul că o sobă ridicată de meşterii regali în castelul unui senior din provincie, constituia o sursă de inspiraţie pentru artizanii locali care, de altfel, nu aveau nicio relaţie cu atelierele de la curte. Pe de altă partă, pentru a-şi îmbogăţi colecţia de modele, meşterii locali puteau copia piesă cu piesă sobele produse de către atelierele regale”, explică cercetătorul Vasile Mizgan, în Revista Bistriţei.
Cahlele care împodobeau sobele, adevărate opere de artă
Deşi acestea erau realizate de meşterii locali, care adesea furau modele şi tehnici de la cei de la curţile regale, acestea erau adevărate opere de artă. Acestea erau realizate dintr-o pasta fină, foarte bine arsă.
Detaliile acestora erau foarte bine lucrate, fiind vizibile, în cazul cahlelor cu cavaleri inclusiv căpăstrul, săbala, frâul şi şaua. Unele aveau redate inclusiv cetăţi. Pe o cahlă descoperită în zona istorică din Bistriţa, cavalerul era într-un decor vegetal.
„Se remarcă, de asemenea, minuţiozitatea meşterului care a fost foarte atent în redarea tuturor detaliilor: componentele armurii, cămaşa de zale, şaua, scăriţa de şa, decorul de pe piesele de harnaşament ale calului”, mai spune cercetătorul.
De asemenea, se mai obişnuia ca aceste cahle să fie inspirate din Noul Testament şi să aibă drept decor scene biclice. În Transilvania, cei care au transformat decorarea sobelor în artă au fost, în principal, meşterii saşi.