Într-o pagină a ziarului „Săptămâna”, dedicată  amintirilor, un jurnalist care a avut ocazia să o întâlnească pe Elena, soţia lui Alexandru Ioan Cuza, descrie cu lux de amănunte întâlnirea cu fosta prima doamnă a ţării. Potrivit acestuia, Elena Cuza era frumoasă, mândră şi blândă.

„Pe un fotoliu larg, stă fosta doamnă a ţării. (…) Vai! Ce frumoasă figură, ce înfăţişare distinsă, ce trăsături caracteristice de nobleţă şi mândrie, de bunătate şi blândeţă!,” notează într-un articol publicat în 1941 jurnalistul bistriţean , care a avut ocazia să o cunoastă pe Elena, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Acesta a fost primit de către Elena Cuza mult după înfăptuirea unirii, la reşedinţa sa din Piatra Neamţ. Elena Cuza îi vorbeşte jurnalistului despre cum a aflat că soţul său va conduce ţara, dar şi cât de „imposibilă” i se părea vestea la primul auz.

„Eram tânără, nu ne gândeam nici eu nici Cuza la o asemenea întâmplare, care a avut un rol atât de hotărâtor asupra vieţii noastre”, precizează Elena Cuza.  Aceasta mai spune că Moldova era fărâmiţată de alegerea domnitorului, lupta dându-se între tată şi fiu: Mihail şi Grigore Sturza. Aceştia au adus la Iaşi lăzi încărcate cu galbeni pentru a cumpăra domnia.

Pe acea vreme Alexandru Ioan Cuza era colonel şi membru al Adunării Naţionale a Moldovei. Făcea parte din Partidul Liberal, însă membri acestei formaţiuni politice, aproximativ 80, nu reuşeau să ajungă la un acord privind candidatul la domnie. Mai mult, Cuza, potrivit doamnei Elena, văzând conflictele la care a dus această alegere decide să se nu participe.

Participă la adunarea naţională, în 3 ianuarie seara, iar în acea noapte, Elena primeşte o vizită de la fratele său Costache Rosetti, care i-a comunicat faptul că soţul său a fost ales să participe la alegeri.
„După câtva timp a sosit şi Cuza. Era alb la faţă ca hârtia. Şi cum a intrat în casă, s-a trântit pe un fotoliu şi mi-a zis oftând: „Fi-vă oare bine de noi? Fi-vom oare la înălţimea nevoilor ţării şi ale neamului?”, îi relatează doamna Elena jurnalistului bistriţean.

Când a aflat că membrii adunării vor ca el să candideze, Alexandru Ioan Cuza le-ar fi spus: „De domnie îmi arde mie… Şi apoi, ce ţel de domn voiţi voi să aveţi, când sturziştii au lăzi de galbeni, ia uitaţi-vă eu n-am decât 5 lei în buzunar”.

La relatarea acestora, doamna Elena parcă intinerise,  vocea sa era cuprinsă de emoţie,  buzele îi ardeau, iar obrajii i se înviorară, potrivit jurnalistului.

„Parcă văd şi acum veselia dusă până la delir, de care erau cuprinşi ieşenii. O! cât de dragi îmi sunt mie ieşenii, câtă recunoştinţă le port! Lumea se aduna pe străzi şi plângea de bucurie. Casa noastră era a tuturor. De dimineaţa până seara defilau cu miile şi eram slăviţi şi preamăriţi, căci Cuza era iubit în Iaşi şi cunoscut ca om bun, bun din cale afară,” descrie Elena Cuza zilele care au urmat alegerii soţului său.

Vizita plină de emoţie, în care Elena Cuza a retrăit alegerea soţului său s-a terminat repede, jurnalistul rămânând marcat de frumuseţea şi inteligenţa fostei prime doamne.

„Figura ei de sfântă, ochii ei negri şi scâmnteietori, vorbele ei clare şi frumos înşirate, memoria ei prodigioasă, m-au urmărit şi mă urmăresc şi acum. Fără îndoială, frumuseţea unui neam întreg s-a concentrat în distinsa ei figură, înţelepciunea unui întreg popor, în întreaga ei minte,” conchide jurnalistul.

Elena Doamna, îl întâlneşte pe Alexandru Ioan Cuza la doar 15 ani

Elena Cuza, numită şi „Elena Doamna” s-a născut în 1825 la Iaşi, în familia Rosetti. De mică primeşte o educaţie aleasă, cu ajutorul profesorilor străini, care o învaţă printre altele şi limbile germană şi franceză.

După ce şi-a petrecut copilăria la moşia părinţilor săi de la Soleşti (zona Vasluiului), Elena se stabileşte, la doar 15 ani,  la Iaşi, unde este introdusă în înalta societate. Acolo îl întâlneşte pe Alexandru Ioan Cuza, cu care se căsătoreşte la Iaşi în 1844, când avea 19 ani.

Printre altele, Elena cuza a contribuit la legea instrucţiunii publice şi a fost o susţinătoare înfocată a înfăptuirii reformei agrare. Întreaga viaţă şi-a dedicat-o acţiunilor caritabile.
 

Vă mai recomandăm:

Despre vizita Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand, de acum 94 de ani, de la Bistriţa

Cântăreaţa şi pictoriţa care a uimit-o cu frumuseţea sa pe Regina Maria