Deşi pădurile din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt tot mai rare cu fiecare an, unele comune profită de fondurile guvernamentale pentru a împiedica terenurile dezafectate să facă ravagii în localităţile lor. Este şi cazul uneia dintre cele mai sărace comune din judeţ Budeşti, care a avut de aşteptat 6 ani pentru a-şi putea împăduri 70 de hectare de teren degradat.

Vasile Codrea este la al patrulea mandat, încăpăţânându-se de câţiva ani să dezvolte comunitatea pe care o păstoreşte cu ajutorul fondurilor europene sau guvernamentale. A reuşit să asfalteze mai multe drumuri, a reuşit să le dea celor mici o grădiniţă nouă, iar anul trecut i s-a mai îndeplinit un vis: a reuşit să împădurească un prim lot de teren degradat în localitatea Ţăgşor.

Budeşti este a doua comună din judeţ care reuşeşte să acceseze fondurile guvernamentale pentru a împăduri o suprafaţă de teren degradat. Acest lucru se datorează  în special faptului că procedurile sunt greoaie, autorităţile locale din Budeşti identificând încă din 2006 terenul care s-ar preta pentru astfel de lucrări, iar din 2007 are documentaţia pregătită.

Cu toate acestea abia în 2012 a reuşit să împădurească primele trei perimetre care au o suprafaţă de aproape 70 de hectare. Al patrulea obiectiv, un lot de aproximativ 41 de hectare de teren, aşteaptă un răspuns de la Administraţia Fondului de Mediu încă din 2011. Acesta urmează a fi finanţat anul acesta prin ITRSV Cluj-Napoca.

Viitoarea pădure de la Ţăgşor pe lângă aerul proaspăt pe care îl oferă locuitorilor săi, reuşeşte să ţină în frâu un deal întreg, care risca să alunece pur şi simplu în grădinile şi peste casele oamenilor din zonă.

Răbdarea primarului Vasile Codrea s-a datorat sumei mari de bani pe care o necesită o astfel de investiţie, care nu ar fi putut fi suportată din bugetul uneia dintre cele mai sărace comune din judeţ. Valoarea celor 69 de hectare plantate până acum ajunge la 1,3 milioane de lei.

Investiţia fiind atât de însemnată, plantaţia beneficiază şi de protecţie împotriva păşunatului şi a animalelor sălbatice asigurată de un gard de sârmă ghimpată şi de şanţuri speciale care să nu permită focului să ajungă la copaci, în caz de incendiu.

Reprezentanţii Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Cluj-Napoca recunosc şi ei că acesta este un exemplu de bună practică, dar şi un caz fericit, unui proprietar privat de teren de exemplu fiindu-i aproape imposibil să acceseze fonduri guvernamentale de ameliorare, asta în principal din cauza ghidului foarte stufos şi a cerinţelor mari.

Vă mai recomandăm:

FOTO Când calul paşte în zona protejată, iar micul sfârâie la doi paşi

FOTO Fotografii din Bistriţa interbelică, răsplătiţi cu peste 70 de medalii la saloanele de fotografie din Europa