În prezent, în  Bistriţa-Năsăud mai există doar 18 evrei, în ciuda faptului că înainte să fie duşi în lagărele naziste erau câteva mii. Sinagoga existentă în Bistriţa, construită în 1856 a fost transformată în centru multicultural, găzduind concerte, expoziţii şi chiar filme, în timp ce multe din cimitirele unde se odihnesc evreii au fost transformate în grădini, folosite pentru a cultiva castraveţi sau varză.

Bistriţa-Năsăud mai are doar 18 evrei


Comunitatea din Bistriţa s-a înfiinţat în 1848, membrii săi participând la viaţa economică şi socială a municipiului. Aceştia şi-au creat instituţii de învăţământ şi o sinagogă, construită în 1856, care se numără printre cele 7 sinagogi din România cu o vechime mai mare de 100 de ani.

Potrivit recensământului din 1930, doar în Bistriţa trăiau 2.198 de evrei, reprezentând peste 15% din totalul populaţiei oraşului.

În 2013, au mai rămas doar 18 evrei în tot judeţul, dintre care 7 sunt supravieţuitori ai Holocaustului, ultima înmormântare având loc anul trecut chiar în preajma comemorării Zilei  Holocaustului. Atunci s-a stins din viaţă, la 83 de ani, Simion Rozenberg, unul dintre supravieţuitorii Holocaustului.

Sinagoga Bistriţa- centru multicultural, cimitirele evreieşti – loturi cu castraveţi şi varză

Sinagoga Bistriţa, construită în 1856, este unul dintre cele mai vechi monumente de cult mozaic din ţară. A fost inclusă pe lista monumentelor istorice din judeţul Bistriţa-Năsăud în anul 2004 şi a fost renovată câţiva ani mai târziu, printr-un program finanţat de Comisia Europeană şi Ambasada SUA.

Lăcaşul de cult, cu o capacitate de 300 de locuri, şi-a arătat noua faţă în 2007, fiind „inaugurat” printr-un concert de muzică clasică, asta după ce comunitatea evreilor din judeţul Bistriţa-Năsăud a semnat un contract de comodat pe 20 de ani cu Societatea de Concerte Bistriţa, prin care aceasta din urmă se angajează să o administreze şi să folosească pe post de centru multicultural.

Transformarea Sinagogii Bistriţa într-un centru multicultural este un caz fericit, având în vedere faptul că cimitirele evreieşti au început de câţiva ani buni să dispară pe capete, fiind înlocuite cu culturi de varză, castraveţi sau alte legume.

La sfârşitul anului 1987 cultul mozaic din Bistriţa-Năsăud avea în jur de 70 de cimitire evreieşti, dintre acestea 52 fiind închise. Între timp au mai fost descoperite cimitire, ultimele din Târlişua şi Breaza fiind reamenajate cu sprijinul unei organizaţii americane fondate de evrei români stabiliţi în SUA.

Cimitirul evreiesc de la Beclean, cu o suprafaţă de 1640 de mp, a agitat spiritele în 2004, când a fost vândut de către comunitatea evreiască din Bistriţa-Năsăud unui cetăţean, Marele Rabin de România Manahem Hacohen asigurând la acea vreme că nu mai există oseminte în cimitir.

Lucrul acesta a fost contrazis de Davin Kahan, un evreu ortodox originar din Telciu, judeţul Bistriţa-Năsăud, preşedintele Asociaţiei Evreilor Româno-Americani, care a susţinut la acea dată ca a adus o echipă de specialişti din America, dotată cu aparate ultraperformante de detecţie, cu ajutorul cărora a găsit oase omeneşti şi chiar bucăţi de pietre funerare.

Dacă lotul din Beclean pe care a fost cimitirul evreiesc era luat în calcul pentru o construcţie, fostul cimitir de la Mălin, a fost „confundat” cu grădină şi a fost umplut cu varză şi castraveţi. În 2010, preşedintele comunităţii evreieşti din Bistriţa-Năsăud, Fredi Deac, semnala faptul că în localitatea Mălin, doi cetăţeni au retrocedat terenul pe care se află cimitirul şi au cultivat pe morminte castraveţi şi varză.

Vă recomandăm:

FOTO VIDEO: Banatul Montan, una dintre cele mai vechi gazde a evreilor în România

Povestea tragică a unei comunităţi: ce n-a distrus Holocaustul, a spulberat comunismul