FOTO: Romii bistriţeni s-au modernizat, spun „NU” turnuleţelor
0Pe domni îi vezi cu pălăriile mari şi pantalonii largi, iar pe doamne cu cosiţele împletite, salbele de aur şi fustele colorate în piaţă, în centre comerciale şi chiar în maşini de lux. Romii din Bistriţa-Năsăud nu sunt discreţi ca şi prezenţă nici ei şi nici locuinţele lor, în care au investit sume considerabile.
Cu siguranţă opulenţa caracterizează casele romilor din Bistriţa-Năsăud. Deşi ne-am fi aşteptat ca locuinţele lor să aducă cu nişte palate cu turnuleţe, majoritatea romilor „s-au modernizat”, cum le place să spună şi au optat pentru case imense, însă făcute după recomandarea arhitectului.
Mărimea este cu siguranţă unul dintre aspectele importante în construirea unei vile. Cu cât este mai mare şi are materiale mai scumpe, cu atât mesajul transmis este cel corect: aici stă o familie cu o stare materială cel puţin bună.
Castelele cu turnuleţe sunt considerate „demodate” de către romii bistriţeni care, umblaţi prin toată Europa, parcă ezită să apeleze la stilul arhitectural care i-a făcut cunoscuţi chiar şi în alte ţări. Nu se renunţă la decoraţiunile complicate, cu multe detalii, în special la porţi, balcoale, balustradă, însă turnurile abia le mai vezi, fiind prezente doar pe la casele construite cu ceva ani în urmă.
În judeţul Bistriţa-Năsăud sunt aproximativ 15.000 de ţigani, peste 4000 trăind doar în municipiul Bistriţa. Cu toate acestea municipiul Bistriţa nu are niciun palat, romii bogaţi alegând periferia oraşului sau chiar mediul rural pentru construirea vilelor cu zeci de camere. Contactul cu populaţia majoritară, neromă se vede şi la locuinţe, care de multe ori nu sugerează că stăpânii ar aparţine etniei rome.
Din ce şi-au făcut romii aceste vile impunătoare?
Ei bine, majoritatea nu promovează tradiţiile şi obiceiurile ţigăneşti aşa cum ne-am fi aşteptat, ci şi-au făcut averile peste hotare. Cu un capital financiar deloc de neglijat s-au întors în ţară, unde l-au investit în maşini, dar mai ales în vile.
Cei care nu şi-au lăsat ţara pentru bunăstarea din Franţa, Germania sau Italia şi-au construit averile cu ajutorul comerţului cu cai sau alte animale. De asemenea, printre ocupaţiile romilor bogaţi bistriţeni se numără şi comercializarea bijuteriilor din aur sau a hainelor din piele.
Ceaunul sau burnalele ţigăneşti muncite cu migală de romi abia mai sunt de găsit în judeţ, preşedintele Partidei Romilor, Neia Lăcătuş având în plan dezvoltarea unui program prin care să-i încurajeze pe etnici să se reîntoarcă la tradiţiile şi obiceiurile specifice.