FOTO Cum au fost readuse la viaţă şezătorile de altădată, de o profesoară. Tinerele vin să înveţe să-şi facă propria ie
0Într-un sat din Bistriţa-Năsăud, în casa unui pictor se reînvie un obicei nelipsit din toate zonele ţării acum 100 de ani. Este vorba despre şezătorile, unde tinerele învăţau să croşeteze, să tricoteze şi să brodeze, dar aveau şi prilejul să socializeze, într-o perioadă în care televizorul era o necunoscută. Acest obicei a fost reluat şi îmbrăţişat mai ales de tinerele care vor să înveţe să-şi facă singure ia.
În Susenii Bârgăului, un sat situat la nici 20 de minute de municipiul Bistriţa, în casa pictorului Dan Ioniţă, sunt înviate periodic o serie de meşteşuguri pe care rar le mai întâlnim în mediul rural.
Femeile în vârstă, tinerele şi chiar fetiţele de câţiva anişori se întâlnesc la casa pictorului pentru a învăţa să croşeteze, să tricoteze, să toarcă şi să brodeze. Aceasta este practic varianta modernă a şezătorilor de altădată, pe care o profesoară de economie de 38 de ani vrea să le transforme în tradiţie.
La prima „ediţie” au luat parte în jur de 15 femei, cea mai în vârstă având 83 de ani, iar cea mai tânără doar 6 ani.
Din dorinţa de a aduce în actualitate îndeletnicirile femeilor de la ţară care s-au pierdut în ultimele decenii, profesoara Ioana Pudilic a vrut să facă nişte ateliere de meşteşuguri, însă era obligată să obţină o serie de autorizaţii şi să identifice un spaţiu corspunzător, lucruri ce i-au tăiat din elan.
Şi-a adus aminte atunci de şezătorile de pe vremea bunicilor, în cadrul cărora tinerele învăţau să îşi facă singure hainele, păturile de pe pat sau covoarele de pe jos.
„Voiam să înfiinţez un loc dedicate meşteşugurilor şi mi-am dat seama că ne trebuie un spaţiu comercial, autorizaţii şi atunci i-am găsit pe Ioniţă Dan şi Voichiţa, care ne-au pus la dispoziţia casa lor, unde am organizat prima şezătoare. Ne vom întâlni aici periodic, vrem să fie un proiect de lungă durată şi fiecare să înveţe să facă ceva: unii să coasă, alţii să îşi facă propria ie”, povesteşte profesoara.
Dacă unele au venit la şezătoare să îşi amintească de întâlnirile de acum 50 de ani şi au profitat de ocazie pentru a le face nepoţilor costume populare sau pulovere. Printre ele s-a numărat şi o femeie de afaceri, care după ce a petrecut ani buni în străinătate s-a întors pe Valea Bârgăului, unde a deschis un restaurant.
Tinerele vor să îşi facă singure ia
Profesoara de economie care se află în spatele acestui proiect a pus la dispoziţie mare parte din ustensile, unele vechi şi de un secol. Singura condiţie pe care trebuiau să o îndeplinească participanţii era să fie îmbrăcaţi în haine tradiţionale.
Tinerele au luat şi ele parte la şezătoarea modernă pentru a învăţa de la femeile mai în vârstă să şi coasă şi brodeze singura ie.
Obiectul vestimentar tradiţional a revenit de câţiva ani buni în trend, iar preţul unei ii lucrate manual ajunge şi la 300-400 de lei, prohibitiv pentru multe tinere.
„Am vrea să promovăm în primul rând tradiţiile, pentru că din păcate ele se pierd. Bunicii noştri sunt în vârstă, mai avem foarte puţini care vor să ne înveţe şi mai au puterea să o facă şi atunci vrem să profităm de acest lucru”, mai spune dascălul.
Profesoara organizează şi ateliere de făcut pâine
Ioana Pudilic are 38 de ani şi este profesoară de economie. Aceasta locuieşte la graniţa dintre comunele Prundu Bârgăului şi Bistriţa-Bârgăului. De mai bine de un an şi jumătate, aceasta le oferă turiştilor care ajung pe Valea Bârgăului posibilitatea să guste o pâine adevărată, făcută în cuptor, cu lemne.
Turiştii nu doar că pot gusta o pâine tradiţională, ci învaţă şi cum se face aceasta, în cadrul unor ateliere de făcut pâine organizate de profesoara de economie. Acestea se întind pe trei ore şi includ toate etapele de realizare a unei pâini.
„Familia noastră întotdeauna se adună în jurul cuptorului, iar mama dintotdeauna a făcut plăcinte, pâine. Şi la un moment dat mi-am zis: „Ce-ar fi să fac şi eu asta, dar pentru turiştii care vin la Colibiţa şi pentru copii?” Ca să păstrăm tradiţia, pentru că este cel mai important lucru”, explica profesoara pentru Adevărul.ro, în 2017.
Vă mai recomandăm:
Fashion cu motive tradiţionale. Cum a adus o tânără broderia de pe costumul popular pe papioane