FOTO Belciugarii, spectacolul Crăciunului de pe Valea llvelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Puţine sate din Bistriţa-Năsăud mai pot spune că respectă cu sfinţenie tradiţiile şi obiceiurile specifice sărbătorilor. Printre cele mai deosebite datini străbune întâlnite în Bistriţa-Năsăud se numără mersul cu Steaua, Irozii sau Belciugarii.

Cei care vestesc primii Naşterea lui Hristos în Ajun de Crăciun sunt copiii mai mici, care îşi încep colindul cu urarea „Bună dimineaţa la Moş Ajun!”. Colindul le este răsplătit cu mere, covrigi şi mai nou cu bani. Adulţii îşi încep colindul spre seară, la casa preotului din localitate şi continuă la ceilalţi oameni de vază din comunitate.

Gazdele trebuie să lase poartă deschisă, pentru a le sugera colindătorilor că sunt aşteptaţi şi că se bucură de oaspeţi.

Dacă mersul cu colindul este destul de comun în satele din Bistriţa-Năsăud, unele obiceiuri mai deosebite se mai întâlnesc doar la ansamblurile folclorice. Este şi cazul „mersului cu Irozii”, un obicei ce se spune că e vechi de 2000 de ani.

Cu Irozii merg din casă în casă grupuri a câte şapte tineri, fiecare reprezntând un personaj: Irod este îmbrăcat într-un costum roşu cu o coroană pe cap, preotul cu patrafir şi cruce, ciobanul cu bundă de oaie, iar craii au costume de diferite culori şi sunt înarmaţi cu săbii.

Practic mini-sceneta care este jucată în casa fiecărei gazde redă momentul în care cei trei Crai de la Răsărit ajung în Palestina pentru a-l cinsti pe pruncul Iisus. Sceneta are şi un moment de luptă, în care Irod şi cei trei Crai se duelează cu săbiile.

Gazdele îşi cinstesc colindătorii cu colac, sarmale şi ţuică


Un alt obicei păstrat încă în satele de pe Valea Ilvelor este reprezentat de „belciugarii”. Mai mulţi tineri se îmbracă în capre şi respectă cu sfinţenie indicaţiile „păstorului” lor care este şi cel care face urările gazdelor. Caprele sunt însoţite de urşi şi ursari, care la rândul lor urează în versuri toate cele bune celor care i-au primit.

În urmă cu mai mulţi ani, un grup de fete vestea venirea caprelor şi urşilor, în prezent, obiceiul fiind prezentat mai mult în cadrul festivalurilor şi evenimentelor dedicate obiceiurilor şi datinilor de Crăciun.

Nu lipsesc nici obiceiurile lăsate „moştenire” de la saşi. Un astfel de obicei este întâlnit în satul Jelna, unde oamenii de Crăciun se întâlnesc în cimitir, unde aprind lumânări pentru cei morţi şi le colindă.

De asemenea, tradiţia spune că în noaptea de Ajun pe mormintele celor dragi trebuie împodobită o crenguţă de brad. Tradiţia este veche de 1000 de ani, păstrându-se de pe vremea când Transilvania a fost colonizată de saşi. Jelna se numără printre puţinele localităţi din ţară unde încă se păstrează acest obicei.

Când vine vorba de împodobitul bradului lucrurile s-au schimbat în ultimii ani, merele, nucile, vata fiind înlocuite cu ornamente din plastic sau material textil. Acest obicei, de a împodobi bradul cu fructele culese în toamnă, nu mai este întâlnit nici în zonele rurale ale judeţului.



Vă mai recomandăm:
 

FOTO Dobrogea obiceiurilor păgâne de Crăciun. Cum au supravieţuit colindele în zonele ocupate de Imperiul Otoman

FOTO Obiceiuri străvechi, mâncare tradiţională şi colinde la Complexul Muzeal