EXCLUSIV: Tezaurul de la Urmeniş s-a întors la Bistriţa
0Descoperit în 1985, tezaurul a fost confiscat de Banca Naţională, la ordinul lui Ceauşescu. Cele 2,7 kilograme de monede de argint şi bijuterii vechi, restituite prin hotărâre judecătorească în luna mai, au fost aduse la Bistriţa în urmă cu două săptămâni într-o discreţie totală
Un tezaur evaluat de experţi la peste 550.000 de lei a ajuns în custodia Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, după mai mult de 24 de ani de la descoperirea sa la Şopteriu, un sat din comuna Urmeniş. Cele 1.664 de piese datând din antichitate şi până la începutul anilor 1.600 au fost aduse cu un transport special în 25 noiembrie şi vor fi expuse abia în primăvară.
Povestea unui tezaur
Comoara de la Şopteriu a fost descoperită întâmplător în 1985 de nişte localnici. Directorul Muzeului Judeţean de atunci, Gheorghe Marinescu îşi aminteşte că monedele au fost recuperate în totalitate cu ajutorul miliţienilor. „Au aparţinut probabil unui grof maghiar, foarte bogat, care le-a îngropat în grabă, departe de orice construcţie", crede istoricul. Acesta mai spune că perioadă îngropării poate fi estimată la sfârşitul secolului al XVI-lea. „Cel care a îngropat comoara ştia foarte bine cât este de valoroasă, era un om foarte bogat, care probabil nu a spus nimănui despre ea. Se presupune că s-a întâmplat ceva dramatic cu proprietarul ei", spune Gheorghe Marinescu. Istoricul Cornel Gaiu, cel care a însoţit transportul de la Bucureşti, crede că tezaurul, adăpostit în vase de lut putea aparţine oricăreia dintre familiile nobilare care aveau proprietăţi în zonă, printre care Banfyi, Teleki, dar nu sunt excluse nici alte variante. „Este clar că a fost acumulat pentru valoarea metalului, pentru că sunt monede din epoci diferite", spune Gaiu.
Ceauşescu l-a vrut la Bucureşti
Imediat după descoperire, tezaurul a fost solicitat pentru a fi prezentat la Bucureşti la o expoziţie. „Noi nu am participat pentru că nu am fost invitaţi. Ni s-a spus că Nicolae Ceauşescu era interesat de tezaur şi că vrea să-l vadă", povesteşte Marinescu. În anii 90 a început o corespondenţă cu Banca Naţională a României pentru recuperare, însă fără succes. Marinescu mai spune că, la solicitarea instanţei tezaurul a fost estimat ca având o valoare de circa 550.000 de lei, însă crede că din punct de vedere istoric este de nepreţuit. Demersurile pentru recuperare au avut succes abia în mai 2009, an când Judecătoria sectorului trei Bucureşti a dat câştig de cauză Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud în procesul intentat Băncii Naţionale a României având ca obiect recuperarea tezaurului de la Şopteriu.