Elevii bistriţeni au gătit sarmale după reţeta bunicii

Elevii de la  Grupul Şcolar „Grigore Moisil" din Bistriţa s-au întrecut ieri în prepararea sarmalelor în cadrul unui concurs deja tradiţional la ei în şcoală, „Sărbătoarea sarmalelor". Iniţiatorul acestei acţiuni, profesorul Ioan Bâca, spune că, în urmă cu 8 ani, a gândit concursul drept un exerciţiu culinar prin care elevii să afle mai multe despre obiceiurile propriului judeţ.

Liceenii din cinci clase de la Grupul Şcolar „Grigore Moisil" din Bistriţa au participat ieri la un concurs culinar care se organizează de 8 ani la ei în şcoală, numit „Sărbătoarea sarmalelor". Aceştia au gătit peste 150 de sarmale după reţetele tradiţionale ale bunicilor. Faţă de anul trecut, „Sărbătoarea sarmalelor" a avut o probă inedită: elevii au trebuit să înfăşoare contra cronometru cât mai multe sarmale.

„Regulamentul concursului e simplu. Elevii din cele cinci echipe trec prin trei probe. Ei au trebuit să gătească 30 de sarmale cu care şi-au servit după concurs colegii de clasă, apoi să-şi prezinte reţetele. Ultima probă, introdusă de anul acesta, a fost cea practică", explică organizatoarea „Sărbătorii sarmalelor", profesoara Tudorica Pampa.

Simplu înseamnă, uneori şi original

Concursul culinar s-a desfăşurat ieri, la cantina şcolii, şi a durat o oră. Elevii au fost inventivi, au vorbit cu bunicile, le-au „furat reţetele" şi s-au pus pe treabă. Mulţi dintre concurenţi au participat şi anul trecut, însă nu s-au numărat printre premianţi. „Ne-am înscris la concurs pentru că vrem să câştigăm, iar anul acesta am reuşit", spune Alexandra Sângeorzan din clasa a XI-a A.

Deşi colegii şi colegele lor au pus bucăţi de slănină alături de carne de porc şi orez, iar alături de ciolanul afumat au pus şi bucăţi de cârnăciori afumaţi, Alexandra Sângeorzan şi colega ei de echipă, Alexandra Ţîra, au „jucat cartea" simplităţii. Juriul, compus din profesori şi elevi, a apreciat gândul lor şi le-a premiat pentru originalitate. „Am luat o diplomă şi un premiu în bani de 30 de lei. Nu ne aşteptam să câştigăm deoarece reţeta noastră este una simplă şi la îndemâna oricui", spune Alexandra Ţîra, îmbrăcată, ca şi colega ei, în costum popular.

Ea mai zice că o mână de ajutor le-a dat şi bunica ei, originară din comuna Monor, Fira Ţîra. „Se tau 3-4 cepe mari, se călesc într-o cratiţă cu 4-5 linguri de ulei. Apoi se pune amestecul de carne tocată de porc şi orez, alături de sare, piper şi delicat. Se tau nervurile de la frunzele de varză murată şi se trece la înfăşurat sarmalele. Apoi se pun într-o oală mare alături de tradiţionalul ciolan afumat, cu apă, şi la foc", explică Alexandra Ţîra.

„Sfârâitul sarmalelor"

 „Sărbătoarea sarmalelor" a fost ideea unui profesor de geografie de la „Grigore Moisil", Ioan Bâca, care a gândit întrecerea drept un exerciţiu culinar prin care elevii să afle mai multe despre obiceiurile propriului judeţ.

„Îmi aduc aminte cu mare drag de sarmalele pe care le făcea bunica în copilărie. Îmi plăcea că mirosul umplea toată casa şi că sarmalele sfârâiau nervoase în oala de lut", povesteşte Ioan Bâca.

„Sărbătoarea sarmalelor" din acest an s-a încheiat cu degustări. Organizatorii spun că la anul o vor transforma în festival.