Descoperirile din micuţa biserică din Transilvania, prezentate în Le Figaro şi agenţia de presă AFP: „Bijuteria dintre buruieni”
0Ignorată de mai bine de 30 de ani, micuţa biserică din inima Transilvaniei, unde a fost descoperită cea de-a patra copie a celebrului mozaic Navicella de Giotto, a atras atenţia jurnaliştilor de la Le Figaro, care numesc monumentul „bijuteria dintre buruieni”.
Este la un pas de a se dărâma, însă ascunde o adevărată comoară. Este povestea Bisericii Evanghelică de la Jelna, unde, de curând a fost descoperită cea de-a patra copie a celebrului mozaic Navicella semnat de Giotto.
Celebrul mozaic a fost realizat în jurul anului 1300, în Basilica San Pietro din Roma, şi are o dimensiune de 10 pe 14 metri. Aceasta înfăţişează episodul biblic petrecut în Marea Galileei, atunci când Iisus ar fi mers pe apă.
Doar trei alte copii, contemporane cu originalul, mai sunt cunoscute în lume. Cea de la Jelna, realizată cel mai probabil după o schiţă făcută de pelerinii care au ajuns la Basilica San Pietro, alături de cea de la Florenţa, sunt singurele care se apropie de original.
Descoperirea din micuţa biserică din Jelna a atras atenţia până şi jurnaliştilor de la Le Figaro, care o numesc „o bijuterie printre buruieni”.
Biserica este la un pas de prăbuşire ( FOTO: medievistica.ro)
„Mozaicul de la Jelna ar fi putut fi pictat de artizanii locali, care s-au inspirat de crochiuri şi schiţe aduse de pelerini – consideră istoricul Szilard Papp, care recunoaşte că este „surprinzător să regăseşti o asemenea operă, reprodusă într-un sat aflat la periferia lumii creştine şi foarte departe de Roma”, notează jurnaliştii de la Le Figaro.
Copia celebrului mozaic a atras şi atenţia Agenţiei de Presă AFP, care trece în revistă descoperirile de la Jelna, prezentate într-o conferinţă desfăşurată la Budapesta şi într-una organizată la Bistriţa.
Biserica din Jelna a găzduit un spin din coroana lui Iisus
Potrivit istoricului Adinel Dincă de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, biserica din Jelna, datată în secolul al XIV-lea este una dintre cele mai bine documentate monumente din Transilvania. Acest lucru se datorează unui registru de socoteli, care are în jur de 200 de pagini.
„Am avut plăcerea de a găsi informaţii despre această biserică inclusiv la Vatican. Este una dintre cele mai bine documentate biserici din Transilvania”, a precizat în cadrul unei conferinţe istoricul Adinel Dincă.
Istoricul clujean mai scos în evidenţă faptul că, potrivit însemnărilor din acest registru de socoteli, în biserica cu pricina au fost găzduite mai multe relicve, care au fost ţinute în două cruci.
Printre acele relicve se numără un ac din coroana de spini a Mântuitorului, dar şi fragmente osoase care au aparţinut regelui Ungariei Ladislau, Sfântului Gheorghe, Sfântului Ioan şi Sfântului Pavel.
De curând, monumentul a intrat în administrarea Complexului Muzeal, care intenţionează să facă lucrările de urgenţă necesare pentru continuarea cercetărilor.
„Pentru salvarea şi conservarea ruinei de la Jelna, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a solicitat preluarea monumentului de la consistoriul Evanghelic Sibiu, operaţiune care este în curs de finalizare zilele acestea, iar ulterior, monumentul va fi trecut în administrarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, care va întreprinde un amplu proiect de cercetare arheologică şi de conservare a ruinelor cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, sub a cărui aviz trebuie să se desfăşoare toate lucrările”, a precizat directorul Muzeului, Alexandru Gavrilaş.