Datul în bobi concurează de sute de ani cu ghicitul în cafea sau în cărţi, mai ales la ţară. În Bistriţa-Năsăud, departe de ochii lumii încă mai găsim femei şi chiar bărbaţi în vârstă care cunosc taina datului în bobi.

Pe Tanti Jeni de 50 de ani din Bistriţa-Bârgăului o întâlnim în creierii munţilor la Festivalul Usturoiului, îmbrăcată în costum popular şi fluturând un mănunchi de busuioc, menit să aducă noroc. A fost chemată să le arate orăşenilor cum se feresc de cele rele oamenii simpli de la ţară cu ajutorul plantelor şi al descântecelor.  Mai flutură un bol cu boabe de porumb pentru ghicit.

Spune că deşi nu ştie să ghicească în bobi, numărul celor care încă mai ştiu această „artă” cum o numeşte femeia reducându-se considerabil, nu este străină de acest obicei, socrul său fiind unul dintre cei mai cunoscuţi „ghicitori” de pe Valea Bârgăului.

Acesta a învăţat să „dea în bobi” în tinereţe, în perioada în care era în închisoare, de la o persoană care era şi ea încarcerată. I-a dat în bobi unui comandat, care se confrunta cu nişte probleme personale şi a scăpat mai repede de gratii. De atunci, ajută cu plăcere pe oricine vine să îi ceară ajutorul.

Pentru a ghici în bobi, bătrânul care acum are 85 de ani se foloseşte de 41 de boabe de porumb şi una de fasole. Fasolea este tocmai persoana căreia i se ghiceşte, iar boabele de porumb întâmplările de care se bate în viaţă.

„Se pune mălaiul pe masă, se învârte şi se zice ce trebe şi tu trebe să rupi în trei, să faci trei grămezi. Tu trebuie să te gândeşti pentru ce ai mers şi el îţi spune dacă se împlineşte sau nu,” ne explică Tanti Jeni.

Vorbele care se spun înainte de a se începe ritualul sunt „Bine ştiţi, bine ghiciţi, bine cătaţi, bine umblaţi. Să mereţi să-mi aduceţi pe cine oi vre eu, pe ăla rău să-l depărtaţi şi numa bine să umblaţi”. Grămezile compuse din 2 sau din 3 boabe sunt semne positive, în timp ce grămezile care au mai mult de 4-5 boabe sunt semne negative.

Tanti Jeni ne serveşte cu busuioc pentru noroc

„O vecină de-a mea nu şi-a găsit vaca, a fost la poliţie a fost la preot şi tot n-a găsit-o. Socrul meu i-o căutat în bobi şi o spus: vaca nu îi luată, nu îi omorâtă, vaca îi undeva. Vaca o picat într-un canal de la o fabrică şi o găsit-o după o săptămână, cum o spus socrul meu” povesteşte femeia.

Deşi familia socrului său este compusă din nu mai puţin de 100 de persoane, doar el având 10 copii, 35 de nepoţi şi 20 de strănepoţi, la care se adaugă şi soţiile şi soţii, bărbatul nu a învăţat pe nimeni să „dea în bobi”.

Acesta nu este singurul din familie care poate vedea viitorul sau care are răspunsul la întrebări care pe unii îi macină de ani de zile. Sora sa, care a ales să trăiască în singurătate, ghicea într-o carte sfântă.

Tanti Jeni spune că nu este suficient ca procedura să fie învăţată mecanic, „ci trebuie să crezi”, precizează femeia. Aceasta mai spune că şi cel care face procedura trebuie să aibă „har” pentru ca cele ghicite să se îndeplinească.

Vă mai recomandăm:

Rapsodul maramureşean declarat monument UNESCO

FOTO cum a impresionat Ambasada SUA unul dintre puţinii cojocari pe care îi mai are Bistriţa-Năsăud