Cum s-au întors hainele contemporane cu câteva secole în urmă cu ajutorul motivelor tradiţionale de pe Valea Someşului
0Virginia Linul, una dintre cele mai cunoscute creatoare de costume populare din ţară a reuşit să aducă pe hainele moderne motivele tradiţionale de pe costumele pe care le purtau acum câteva secole strămoşii noştri. Cele mai deosebite ţinute de inspiraţie tradiţională au putut fi admirate vineri, în cadrul primei expoziţii personale a artistei.
Vineri, „Casa cu Lei” a găzduit prima expoziţie personală a unuia dintre cei mai cunoscuţi meşteri populari din ţară. Este vorba despre Virginia Linul, care le-a avut aproape pe mama sa, care a învăţat-o încă de când era un copil tainele costumului popular, şi pe fiica sa, cea care cel mai probabil va duce mai departe arta confecţionării costumelor populare.
Deşi costumele tradiţionale ale Virginiei Linul au ajuns în mai toate ţările lumii şi în 2011 chiar şi într-o expoziţie a renumitului designer francez Philippe Guilet, meşterul popular nu a avut ocazia încă să îşi expună munca într-o expoziţie personală.
Cei care au călcat vineri pragul „Casei cu Lei” au putut vedea ii tradiţionale, pieptare, diferite modele de străituţe, dar şi piese mai avangardiste. Acestea fac parte din Linia Tradiţională, o colecţie specială care reuşeşte să îmbine modernismul cu motivele tradiţionale de pe Valea Someşului. Vizitatorii au putut vedea sacouri moderne cu motive tradiţionale, paltoane, rochii scurte bufante împodobite cu pene de păun sau rochii de seară brodate cu flori colorate întâlnite de regulă pe costumele populare de pe Valea Someşului.
Una dintre cele mai spectaculoase piese din colecţia Virginiei Linul (Foto: Bianca Sara)
Specialiştii spun că această încercare a Virginiei Linul, primul meşter popular din Bistriţa-Năsăud care are nu doar facultate ci şi doctorat, este mai mult decât bine-venită. Potrivit istoricului Vasile Duda aceasta este o metodă de a păstra vie tradiţia şi a o aduce în faţa tinerilor.
Istoricul mai spune că în cazul costumelor populare de pe Valea Someşului, acestea indică o estompare a claselor sociale, datorită bogăţiei de culori şi motive, întâlnite atât pe costumele populare purtate de săraci, cât şi pe cele îmbrăcate de elite. De asemenea, la costumele populare de pe Valea Someşului se poate observa o influenţă a regimentului grăniceresc, de la care s-au împrumutat elementele de militărie: cizmele şi umerii laţi ai paltoanelor.
Virginia Linul are 43 de ani şi este din comuna bistriţeană Salva şi ea recunoscută pentru numărul mare de meşteşugari, care au transformat localitatea într-o adevărată „fabrică” de produse tradiţionale. Creatoarea de artă populară are cea mai mare echipă din ţară, nu mai puţin de 50 de femei din Salva şi din împrejurimi ajutând-o la realizarea costumelor populare.
Din anul 2000, Virginia Linul a început să colaboreze şi cu instructorul `Nea Mărin, care s-a ocupat de dansurile populare din cadrul emisiunii „Dansez pentru tine” de la ProTV. Tot el a recomandat-o pe creatoarea de pe Valea Someşului producătorilor emisiunii, care au început colaborarea cu aceasta încă din 2005.
Sălăuanca a făcut costume populare pentru zeci de prezentatoare TV, unele dintre ele apelând la ea chiar şi când a venit vorba despre rochia de mireasă. Este vorba despre Elena Lasconi, care s-a măritat într-o rochie brodată în atelierul Virginiei Linul din Salva.
Vă mai recomandăm:
FOTO Cum s-au transformat ştergarele şi năframele din Bistriţa-Năsăud într-o colecţie pret-a-porter
Sâmbătă seara, mai multe doamne şi domnişoare din Bistriţa-Năsăud au purtat cu mândrie bucăţi de ştergare, năframe sau păretare. Acestea au primit un touch modern şi au fost aplicate pe pantofi, rochii, sacouri, paltoane sau gentuţe compunând colecţia pret-a-porter denumită generic „Drag de Bistriţa”.
FOTO Silvia Floarea Tóth, românca ce duce costumul naţional tocmai la New York
Are 32 de ani, se numeşte Silvia Floarea Tóth şi îşi arată cu mândrie zestrea oriunde are ocazia. De Ziua Iei, bistriţeanca va duce într-o expoziţie costumul popular tocmai la New York.
L-a şocat pe Roberto Cavalli la inaugurarea magazinului său de la Bucureşti, iar costumul său popular şi broboada veche de 100 de ani concurează cu cele mai scumpe ţinute ale divelor autohtone. Este vorba despre Firoana de la Rebrişoara, un personaj inedit interpretat de către dansatorul bistriţean Ovidiu Danci.