Cum îşi vindeau marfa bistriţenii din perioada interbelică
0Reclama tipărită se răspândea printre bistriţeni pe la finalul sec. XIX. Publicitatea la diverse produse, ca maşinile de cusut, obiectele vestimentare, primele aparate de radio sau chiar automobile stârnesc azi curiozitate sau amuzament
„Maşini de cusut DÜRKOP . Cele mai perfecte", sună o reclamă publicată în 1930, în ziarul „Săptămâna", din Bistriţa. În perioada interbelică, majoritatea reclamelor erau publicate subformă de anunţuri, în periodicele locale, cu minime intervenţii grafice. Textele lor, care pot părea azi extrem de hazlii, vădeau priceperea negustorilor de a-şi vinde marfa. „Preţuri mai ieftine ca ori unde. Vizitaţi şi vă veţi convinge", ne spune patronul unui restaurant, într-o altă „machetă" publicitară din „Săptămâna". „Mare alegere în cele mai moderne modele. Ultimile noutăţi. Preţuri reduse", sună o altă reclamă din acelaşi periodic. Reclamele la bomboane, obiecte vestimentare, accesorii, produse farmaceutice, saloane cosmetice şi altele se adresau, în mare, populaţiei din mediul urban, însă puţini îşi permiteau unele lucruri. „A fost o anumită etapă a industriei reclamei. Nici produsele nu erau atât de multe, productivitatea nu era atât de mare. Volumul de marfă era mic, dar preţurile erau destul de piperate", explică directorul Arhivelor Naţionale din Bistriţa, Ioan Mureşan.
Un produs accesibil tuturor era berea.. „Istoria berii în Transilvania are rădăcini mult mai adânci decât putem crede. Putem merge cu sute de ani înapoi", spune Mureşan. O imagine color, cu un ţăran care bea bere la halbă face reclamă la „Berea de Năsăud", la sfârşitul sec. XIX, când începuse deja şi istoria tiparului.
Pentru un public şi mai select decât cel care citea „Săptămâna", exista „Calendarul Bistriţei" (Bistritzer Kalender), o publicaţie, editată în totalitate în limba germană, care conţinea reclame a unor ateliere din Bistriţa, dar şi reclame din Germania sau Austria. Arhivele naţionale deţin câteva exemplare din acest periodic, începând cu anul 1906, până la sfârşitul perioadei interbelice. Reclamele la instrumente muzicale, ateliere de modă sau piese de mobiler se adresau oamenilor înstăriţi. „Sigur, că nimeni nu căuta să vândă un pian unui meşteşugar sau unui ţăran. Comercianţii se adresau unei lumi avute", explică Mureşan.
Produse de lux erau mai ales automobilele, extrem de rare în acea vreme. Totuşi, reclame la maşini ajungeau şi la Bistriţa, chiar în ziarele locale. „La cumpărarea unui automobil fiecare să aleagă: Steyr, Citroen, Hupmobile. Pentru şoselele noastre numai aceste trei modele vin în considerare, luând în considerare şi preţul modest, durabilitatea şi cruţarea lor", sună o reclamă interbelică din „Săptămâna".