Cât este adevăr şi cât este ficţiune în serialele istorice?
0Serialele cu tentă istorică sunt pe val de câţiva ani. Aventurile neînfricaţilor războinici din diferite culturi antice par să îi fascineze pe cinefilii din întreaga lume. Cât din aceste seriale este adevărat şi cât ficţiune? Arheologii spun că regizorii se apropie destul de mult de realitate.
În ultimii ani, cinefilii amatori de istorie au avut ocazia să vadă pe micul ecran adevărate transpuneri ale marilor cronicari antici. Regizorii s-au întrecut pe ei şi au dat viaţă poveştii unor mari războinici precum Ragnar sau a unora dintre cei mai corupţi pontifi din familia Borgias.
Cât la sută din aceste poveşti respectă însă realitatea istorică? Ei bine, arheologii spun că în ultimii ani, producătorii de seriale ţin tot mai mult la aceste detalii, anagajând chiar specialişti care să îi ajute să respecte realitatea istorică.
„Aceste seriale respectă tot mai mult realitatea istorică. Acest lucru este luat mult mai în serios decât acum ceva vreme. Producătorii din spatele acestor populare seriale au ajuns chiar să angajeze specialişti care să îi ghideze”, precizează Radu Zăgreanu, cercetător şi arheolog din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.
Potrivit acestuia, singurele elemente care se depărtează uneori de realitatea istorică ţin tocmai de poveste: „Poveştile sunt în general mai romanţate, pentru a determina emoţie, pentru a ţine omul lipit de ecran. Dar în mare parte şi acestea respectă poveştile istorisite de cronicari”, completează Radu Zăgreanu.
Producătorii serialului Vikingii respectă legendele şi cronicile
Unul dintre cele mai cunoscute astfel de seriale este seria Vikingii, care spune povestea războinicului Ragnar. Potrivit historia.ro, acesta chiar a existat, vorbind despre el cronicarul danez Saxo. Cronicarul o aminteşte şi pe Ladgerda, pe care Ragnar ar fi cunoscut-o într-o campanie desfăşurată în Norvegia, pentru răzbunarea bunicului său. Despre ea. Saxo spune că ar fi fost o luptătoare pricepută, care avea curajul unui bărbat, luptând cu părul despletit pe umeri.
Cum arată şi seria Vikings, femeile războinice nu erau o raritate în această cultură. Acestea erau numite „fecioare cu scut” şi luau parte la lupte şi raiduri. Potrivit cronicarului, Ladgerda are trei copii cu Ragnar, două fete şi un fiu, Friedleif, care şi apare în Vikings, însă care a primit alt nume.
Dacă Saxo nu aminteşte de cea de-a doua soţie a lui Ragnar, aceasta apare în altă scriere antică: „Saga lui Ragnar”. Potrivit acesteia, Aslaug i-a dăruit lui Ragnar 4 copii. Iwar avea şi potrivit legendei o boală care-l împiedica să meargă, însă a dezvoltat o forţă neobişnuită în braţe. Saxo mai scrie că Ragnar are şi o a treia soţie, Swanloga, care i-a dăruit doi copii. Ragnar şi-ar fi numit fiii stăpâni în mai multe dintre teritoriile cucerite.