Casa Argintarului din Bistriţa, dovada bogăţiei breslei aurarilor din Transilvania

O casă spaţioasă construită în stilul Renaşterii în prima jumătate a secolului al XVI-lea este dovada faptului că breasla aurarilor din Transilvania era una dintre cele mai potente financiar. Semn că banii nu erau o problemă pentru bijutierul care a ridicat-o stă şi faptul că l-a adus să se ocupe de faţadă pe Petrus Italus de Lungano, meşterul care s-a ocupat şi de Biserica Evanghelică.

Casa Argintarului este una dintre cele mai frumoase clădiri din Bistriţa în stil renascentist, în special datorită faţadei exterioare, care este inspirată din modelul arhitecturii florentine din secolul al XV-lea. De această faţadă s-a ocupat Petrus Italus de Lugano, cel care a lucrat şi la Biserica Evanghelică, simbolul bistriţenilor.

 Clădirea datează din prima jumătate a secolului al XVI-lea. Denumirea imobilului provine de la cele două potire sculptate în arcul ferestrei de la parter. Aceste cupe, de tipuri diferite, reprezentau simbolul breslei aurarilor, meşteşug foarte dezvoltat în Bistriţa medievală, care atunci deţinea şi minele de metale preţioase de la Rodna.

Cel care a ridicat această clădire era un bijutier cunoscut din Bistriţa, care, potrivit istoricilor nu s-a zgârcit deloc când a venit vorba despre această casă. Dacă celelalte case din centrul istoric ridicate în aceeaşi perioadă erau destul de înghesuite, Casa Argintarului era încăpătoare, fiind vizibil confortul tipic renascentist.

Potrivit istoricilor, breasla aurarilor era una dintre cele mai înstărite şi importante din Transilvania. Casa a fost şi ea ridicată în perioada când Bistriţa a ajuns la maxima sa dezvoltare.

Clădirea a cunoscut de-a lungul timpului mai multe transformări şi refaceri, în anul 1758 este afectată de un puternic incendiu, iar în 1929 ajunge în pragul demolării, fiind salvată la intervenţia lui Nicolae Iorga. Din 1969 şi până în 1986 aici funcţionează secţia de istorie a Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, iar mai apoi Şcoala de Arte şi Meserii.

De o lună, această clădire a revenit sub tutela Muzeului Judeţean Bistriţa-Năsăud, fiind renovată şi transformată în Centrul German. Acesta va găzdui diverse evenimente culturale şi nu numai şi va putea fi vizitată în prima fază gratuit.

Vă mai recomandăm:

FOTO De la castelele nobililor lăsate în paragină, la centrul istoric al municipiului în continuă reabilitare

Primul monument din ţară dedicat exodului saşilor transilvăneni, inaugurat toamna aceasta la Bistriţa

FOTO Lăcaşul de cult care „preamăreşte” scroafa. O statuie a animalului îi întâmpină pe enoriaşi chiar de la intrare