Care sunt cauzele cele mai comune ale dependenţei de mâncare. „Comportamentul specific dietei este numărarea caloriilor“
0Mâncatul este una dintre cele mai importante activităţi din viaţa unui om: ne ajută să trăim, dar ne poate şi distruge, dacă relaţia noastră cu alimentele nu este sănătoasă.
Fără mâncare nu putem trăi, dar mâncatul ne poate băga şi în mormânt, dacă nu dezvoltăm o relaţie sănătoasă cu alimentele. Înfometarea sau mâncatul compulsiv pot fi folosite pentru a face faţă diverselor situaţii stresante din viaţă, dar ne pot dăuna şi sănătăţii fizice.
Psihologii spun că atât înfometarea, cât şi excesul de consum alimentar pot constitui metode folosite pentru a linişti emoţiile de vină, ruşine sau anxietate. Deşi tulburările de alimentaţie au propria lor categorie diagnosticată şi sunt considerate tulburări distincte, o parte din manifestările lor au anumite elemente care le fac foarte similare cu dependenţele, în special diminuarea capacităţii de autocontrol şi angrenarea în comportamente autodistructive.
Psihologii au identificat două tipuri de tulburări alimentare: tipul restrictiv, care este foarte rigid cu cantitatea şi tipul de mâncare pe care o consumă şi tipul abuziv, când persoana în cauză este la fel de rigidă cu cantitatea şi tipul de mâncare, cu episoade aleatoare în care mănâncă necontrolat cantităţi mari de mâncare.
După un astfel de episod, persoanele care exagerează cu mâncarea se simt vinovate şi îşi pot induce starea de vomă sau pot lua laxative sau diuretice. Deşi pare paradoxal, pe lângă diete, persoanele care abuzează de mâncare fac exagerat de multe exerciţii fizice, ceea ce le suprasolicită şi le afectează starea de sănătate.
Cum recunoaştem o persoană dependentă de mâncare?
„Comportamentul specific dietei include numărarea caloriilor, evitarea anumitor categorii de alimente, medicamentaţie cu laxative, diuretice sau cu pastile menite să taie pofta de mâncare. De asemenea, aceste persoane îşi verifică constant greutatea şi au episoade de consum necontrolat de mâncare, de obicei nesănătoasă şi hipercalorică. Evită mesele cu alte persoane, preferându-le pe cele solitare şi fac exerciţii fizice excesive. Schimbă radical preferinţele culinare şi au schimbări bruşte de greutate. Au ritualuri legate de preparare şi consum pe care le respectă cu stricteţe: mănâncă foarte lent, împart mâncarea în bucăţi foarte mici, insistă să consume alimentele la ore fixe”, explică psihologul Daniela Dragne-Macarie.
Specialistul spune că munca peste măsură poate să ducă la mâncatul în exces şi la o dietă nesănătoasă. Acesta ne recomandă ca, înainte de a pleca spre birou, să ne facem timp pentru a pregăti un mic dejun şi o masă de prânz sănătoasă, pe care să le luăm cu noi.
Este foarte important să nu mâncăm în faţa calculatorului şi nici în timp ce butonăm telefonul mobil. Ideal ar fi să mâncăm în afara biroului, pentru a ne relaxa şi a ne putea bucura de prânz.
Vă mai recomandăm:
Ne naştem buni sau învăţăm să fim aşa? Explicaţia specialiştilor