Bistriţa: Pensionarii „îi bat“ pe salariaţi ca număr

Bistriţa-Năsăud are cu aproape 600 de pensionari mai mulţi decât angajaţi, iar în ţară lucrurile stau mult mai prost. Economiştii cred că lipsa controlului pensionărilor a dus la o astfel de disproporţie între numărul pensionaţilor şi cel al salariaţilor. La acestea se adaugă locurile de muncă puţine, plecarea în străinătate pentru a face bani şi şomajul în creştere.

În Bistriţa-Năsăud, numărul pensionarilor îl depăşeşte cu aproape 600 de persoane pe cel al angajaţilor. Încasările la CAS ale celor 54.945 de angajaţi din judeţ nu acoperă necesarul de bani pentru achitarea pensiilor celor 55.528 de vârstnici. Potrivit buletinului lunar pe judeţe întocmit de Institutul Naţional de Statistică, în Bistriţa-Năsăud se încasează la CAS 18,1 milioane de lei, deşi este nevoie de 34,7 milioane de lei. Astfel, deficitul este de -48% şi clasează judeţul pe locul 33 în ţară. Niciun judeţ din ţară nu încasează suficiente contribuţii sociale pentru a-şi achita pensile. Doar capitală face excepţie.

Cea mai mare pensie, de 3 ori mai mare decât salariul mediu net

Majoritatea salariaţilor din Bistriţa-Năsăud lucrează în domeniul serviciilor (peste 30.000), al industriei şi construcţiilor (peste 20.000 de persoane), iar restul, în agricultură. Conform buletinului pe luna octombrie 2010 al Direcţiei Judeţene de Statistică Bistriţa-Năsăud, salariul mediu net este de 980 de lei, iar cel mediu brut, de 1336 lei.

Directorul economic al Casei Judeţene de Pensii, Teodor Chiciudean, spune că în Bistriţa-Năsăud sunt peste 55.000 de vârstnici care primesc pensii între 350 de lei şi 3100 de lei. „Cea mai mare pensie este de 3100 de lei şi merge la persoane care au lucrat în sistemul bancar", susţine Chiciudean.

Acesta mai afirmă că nu se aşteaptă, anul acesta, la creşteri ale numărului de pensionari. „Femeile care împlineau anul acesta 60 de ani nu mai pot ieşi la pensie fiindcă noua lege nu le permite. Ele vor ieşi mai târziu", adaugă directorul economic.

Deficitul, unul permanent

El mai spune că deficitul dintre încasările la CAS şi plata pensiilor a existat, însă nu a fost atât de mare ca acum, de -48%. „Lucrez la Casa de Pensii de 9 ani. Mereu a existat un deficit, însă era de 25%, nu de -48%", completează Teodor Chiciudean. Din punctul său de vedere, creşterea şomajului în judeţ, împuţinarea locurilor de muncă şi plecarea în străinătate pentru a face bani şi menţinerea salariului minim pe economie la acelaşi nivel sunt principalele cauze ale acestei disproporţii dintre pensionari şi salariaţi.

Lipsa controlului pensionărilor

Economiştii consideră că s-a ajuns în această situaţie datorită inexistenţei unui control al pensionărilor anticipate şi al celor pe caz de boală. „S-au făcut abuzurile la nivel naţional privind pensionările pe caz de boală şi cele anticipate. Dacă acestea erau bine controlate, nu se ajungea la un astfel de deficit economic şi la o atât de mare diferenţă între numărul de pensionari şi salariaţi în toată ţara", este de părere economistul Vasile Bar, totodată preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud.