Bistriţa a fost capitala Transilvaniei

Documente vechi dintr-o colecţie păstrată la arhivele bistriţene arată că, în lunile iulie şi august 1849, Bistriţa a fost capitala Transilvaniei. Această poveste este o necunoscută pentru majoritatea profesorilor şi pasionaţilor de istorie. Cercetătorii, puţinii care ştiu de acest fapt, propun ca istoria locală să fie predată în şcoli.

În lunile iulie şi august 1849, într-o perioadă tulbure după revoluţia patşoptistă, Bistriţa a hotărât soarta tuturor oraşelor transilvane. De aici, dintr-o clădire din Centrul Istoric, plecau ordonanţe şi proclamaţii pentru întreaga regiune, pe atunci principat în cadrul Imperiului Austriac. Aceste documente purtau semnătura primului guvernator militar şi civil al Transilvaniei, baronul german Ludovic Wohlgemuth. El şi-a stabilit cartierul general la Bistriţa, transformând astfel micul oraş într-un adevărat centru de putere. „Bistriţa a devenit pentru două luni capitala Transilvaniei", spune istoricul Ioan Mureşan, totodată directorul arhivelor judeţului.

Bistriţa, centrul de putere al Transilvaniei

Documente din colecţia Iulian Marţian, colecţie ce valorează sute de mii de euro şi care se păstrează la arhivele bistriţene, arată că Ludovic Wohlgemuth a fost trimis de împăratul austriac să restabilească ordinea în Transilvania şi să înăbuşe ultimele pusee ale Revoluţiei de la 1848-1849 din zonă.

Astfel, Bistriţa devine cancelaria guvernatorului, iar de aici pleacă proclamaţii în oraşele Transilvaniei, acte prin care Wohlgemuth îşi face simţită autoritatea în scurt timp. „A guvernat cu o mână de fier deoarece a reuşit în puţin timp să restabilească ordinea în zonă. A repus în funcţiune instituţiile existente înainte de Revoluţia de la 1848. Baronul a luat şi măsuri pentru redresarea economiei, şubrezită de prezenţa pe piaţă a trei monede. Pe lângă moneda imperială, cea austriacă, mai apăruseră şi monedele ruseşti şi maghiare. A lăsat pe piaţă doar moneda împăratului", explică istoricul Mureşan.

Primul guvernator militar şi civil al Transilvaniei primise împuternicire imperială de a hotărâ singur în probleme importante fără să se mai consulte cu împăratul de la Viena, Francisc Iosef.

Fosta clădire a Primăriei Bistriţei, sediu pentru guvernatorul Transilvaniei

Ludovic Wohlgemuth a sosit la Bistriţa la începutul lunii iulie cu o „curte" de funcţionari destul de restrânsă. Istoricii spun că acesta ar fi locuit, cel mai probabil, în clădirea fostei primării a Bistriţei, situată în Centrul Istoric al oraşului, pe strada George Coşbuc, imobil care astăzi este sediu pentru o parte dintre direcţiile Primăriei Bistriţa. „Nu există documente care să ne confirme supoziţia, dar la acea vreme nu era nicio altă clădire mai potrivită care să găzduiască un guvernator şi curtea sa", susţine Ioan Mureşan.

Documentele din arhive dezvăluie că primul guvernator militar şi civil a plecat de la Bistriţa la sfârşitul lunii august şi s-a stabilit la Sibiu, oraş de unde a condus Transilvania. Ludovic Wohlgemuth este doar unul dintre guvernatorii militari şi civili numiţi de Imperiul Austriac în provinciile sale pentru a restabili ordinea după perioada tulbure a Revoluţiei de la 1848-1849.

De ce Bistriţa?

Wohlgemuth s-a stabilit la Bistriţa pentru că în judeţ era Regimentul al II-lea de graniţă la Năsăud, singurul care, în timpul Revoluţiei patşoptiste, a rămas fidel împăratului de la Viena. Regimentul avea companii de soldaţi pe Văile Şieului şi Bârgăului, cu alte cuvinte guvernatorul era în siguranţă în această zonă, bine apărată de grănicerii năsăudeni.

O poveste care ar trebui predată în şcoli

Povestea baronului Ludovic Wohlgemuth care face ordine de la Bistriţa în Transilvania după Revoluţia de la 1848-1849 nu se află din manualele de istorie. Liceenii bistriţeni spun că habar n-au că localitatea în care trăiesc a fost, pe vremuri, cel mai puternic oraş al Transilvaniei. „Nu ştiam că Bistriţa a fost capitala principatului Transilvania. Ar fi interesant dacă aş afla mai multe la ora de istorie. Chiar mi-ar plăcea să ştiu mai multe despre trecutul judeţului meu", este de părere Nora Flămînd, o liceancă de 15 ani la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu" din oraş, pasionată de istorie.

Puţină lume ştie de cele două luni când Transilvania a fost condusă de la Bistriţa. Cercetătorii sunt de părere că această poveste, ca şi altele, ar trebui inclusă într-un manual de istorie, un opţional care să fie studiat de tinerii pasionaţi. „E un aspect despre care se ştie prea puţin. Ar trebui ca elevii să înveţe despre trecutul judeţului lor. Ar trebui să se facă un manual alternativ de istorie din care tinerii să afle despre evenimentele locale", consideră cercetătorul bistriţean Adrian Onofreiu.