Adevărul despre încărunţirea bruscă cauzată de traume. De ce nu este posibil să-ţi albească părul într-o singură noapte
0Nu puţini sunt cei care susţin că în urma traumelor şi a şocurilor puternice li s-a albit părul semnificativ. Psihologii spun că traumele pot să ducă la încărunţirea părului, însă acest lucru se va face progresiv şi în niciun caz de pe o zi pe alta.
Necazurile îţi scot peri albi, spune o vorbă din popor. Parţial, aceasta este adevărată, o susţin chiar psihologii. Şocurile puternice sau traumele pot să ducă la încărunţirea părului, însă acest lucru se întâmplă progresiv, în timp şi nu brusc cum se crede.
Încărunţitul brusc, într-o perioadă foarte scurtă de timp, nu prea este posibil, ne explică psihologul Daniela Dragne Macarie:
„Ceea ce se întâmplă este o reacţie în lanţ ce afectează melanina. Melanina este un pigment care determină culoarea părului. Hormonii produşi de condiţii de stres sau traumă pot bloca semnalul care transmite firului de păr să absoarbă melanină. Frica nu scoate peri albi. În descursul vieţii, încă din copilărie, ne confruntăm cu o serie de frici. În schimb, starea psihologică, în strânsă legătură cu starea emoţională, are un impact semnificativ asupra hormonilor. Se cunoaşte foarte bine faptul că, într-un dezechilibru emoţional, apare dezechilibrul hormonal. Aşadar, starea psihologică poate afecta cantitatea de melanină depozitată în fiecare fir de păr, însă, în cazul şocurilor emoţionale, este nevoie de o perioadă de timp pentru a se observa albirea firelor de păr”.
Concepţia potrivit căreia poţi albi într-o noapte este eronată
Potrivit psihologului, concepţia potrivit căreia poţi încărunţi într-o noapte este eronată, tocmai pentru că firele de păr care cresc pot să crească depigmentate, însă în niciun caz nu se decolorează părut crescut deja.
„Albirea sau orice schimbare a culorii firului de păr este un proces gradual, ce durează săptămâni, luni sau ani, nu se produc instantaneu. Orice schimbare bruscă a nuanţei pigmentului firului de păr poate avea la bază o explicaţie medicală, nu emoţională sau psihologică”, completează specialistul.