Unic în lume. Istoria locului unde moartea este privită cu veselie. De când datează primul epitaf
0Cimitirul Vesel din Săpânţa este una dintre principalele atracţii ale judeţului Maramureş. Vizitat anual de mii de turişti, locul este unul al umorului, în care se face haz de necaz de moarte. Artizanul acestui cimitir, Stan Ioan Pătraş, inspirat din viaţa celui decedat, a sculptat versuri pline de umor pe crucile celor înhumaţi, demersul său fiind continuat astăzi de către Dumitru Pop.
Chiar dacă majoritatea turiştilor au impresia că locul este unul mai vechi, Cimitirul Vesel de la Săpânţa nu are decât aproximativ 85 de ani. Cel care a făurit acest loc unic în lume este artistul popular Stan Ioan Pătraş, care a dat o altă conotaţie morţii, una veselă. Primul epitaf, versurile care sunt scrise pe cruci, datează din anul 1935. De atunci şi până la moartea sa, sculptorul care a transformat un loc într-un obiectiv turistic de interes internaţional şi-a pus amprenta pe aproximativ 700 de cruci.
Din anul 1977, Dumitru Pop este cel care duce mai departe ceea ce a început Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor de pe crucile din cimitir. Astăzi, în Cimitirul Vesel de la Săpânţa sunt peste 1.200 de cruci cu epitafuri care descriu, plin de umor, viaţa celui decedat.
Localnicii cred că ideea i-ar fi venit lui Stan Ioan Pătraş, creatorul acestui loc unic în lume, de la priveghiurile din zonă, unde oamenii care participau vorbeau despre persoana decedată, depănau amintiri şi făceau glume pe seama acestora. Se pare că acest mod de a privi moartea, cu zâmbetul pe buze, îşi are rădăcinile în cultura dacilor. Aceştia nu vedeau moartea ca un mod de despărţire definitivă, ci o considerau doar o cale de a ajunge la zeul lor, Zamolxe. Tocmai din acest motiv, priveau momentul ca pe un prilej de bucurie şi sărbătoare.
Citeşte şi
Cât de important este un somn odihnitor. Durata ideală a reprizei de pauză de după-amiază