Simbolistica stemei judeţului Maramureş. Capul de zimbru, steaua de aur şi semiluna de argint
0Fiecare judeţ are stema sa. Aceasta are menirea de a scoate în evidenţă trăsăturile definitorii ale respectivei zone, individualizând-o între restul zonelor din România. În cazul de faţă fiind vorba despre Maramureş nu puteau lipsi bisericile de lemn.
Stema judeţului a fost adoptată prin Hotărârea de Guvern nr. 684 din data de 30 septembrie 1998 şi publicată în MO nr. 416/ 15.10.1998.
Potrivit informaţiilor furnizate de către conducerea Consiliului Judeţean Maramureş, stema judeţului Maramureş se compune dintr-un scut tăiat. În dreapta părţii superioare se află un cap de zimbru, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din acelaşi metal, iar în stânga, de o semilună de argint.
În stânga părţii superioare este reprezentată o capră neagră (simbolul Munţilor Rodnei) stând pe piscul unui munte de argint, flancat de doi brazi, care are conturată, în centru, intrarea într-o mină. În partea inferioară, pe câmp de azur, se află o biserică din lemn aurită, văzută din faţă, a cărei turlă se înalţă până la mijlocul câmpului superior; biserica are acoperiş în două ape, fiecare nivel fiind terminat cu câte o cruce având trei braţe orizontale.
Semnificaţia elementelor componente
Capul de zimbru, vechi simbol maramureşan, aminteşte de legenda descălecatului, plecarea din Maramureş a lui Dragoş şi Bogdan I, pentru a forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra neagră şi brazii evocă relieful şi principalele bogăţii naturale ale zonei. Intrarea în mină face trimitere la industria extractivă care a avut o importantă pondere în economia judeţului, iar biserica din lemn atestă faptul că în acest judeţ se păstrează cel mai mare număr de monumente de acest fel din ţară.
Citeste si: Stema de familie a lui Ştefan cel Mare şi legăturile dintre Moldova şi Ţara Românească
Românii din Transilvania, nereprezentaţi pe stema României