Percheziţii la Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş

Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Maramureş a fost ţinta poliţiştilor din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) care, sub supravegherea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, efectuează mai multe percheziţii.

Pe lângă ISJ Maramureş, aceştia mai fac 80 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Argeş, Ilfov, Constanţa, Giurgiu, Sibiu şi Buzău, într-un dosar penal având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare şi conflict de interese.

Motivul acestor percheziţii este bănuiala că suspecţii au organizat concursuri şcolare şi şi-au însuşit fondurile colectate din taxele de participare, nu au reţinut şi vărsat la bugetul de stat impozitele cu reţinere la sursă şi au înregistrat în contabilitatea fundaţiilor cheltuieli fictive. Prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunilor este estimat la 3,14 milioane de euro.

”În cauză au fost emise 48 de mandate de aducere pe numele mai multor persoane, ce urmează să fie aduse la sediul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 4, în vederea continuării cercetărilor.

Activităţile au fost desfăşurate beneficiind de sprijinul tehnic de specialitate al Serviciului Român de Informaţii”, se arată într-un comunicat remis presei în această dimineaţă de către  DGPMB.

La acţiune participă şi poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie ale Judeţelor Argeş, Constanţa, Giurgiu, Maramureş, Sibiu şi Buzău.

”Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”, se mai arată în acelaşi document.

Mai puteti citi:

ANALIZĂ Ce trebuie să facă Guvernul ca să termine cu succes acordul cu FMI. Restanţele Cabinetului Ponta

Masoneria, de la Cuza la Iliescu - „Sunt prea mulţi securişti la cârma ţării”. Motivul pentru care Regele Carol al II-lea nu a fost mason, iar „Mihai I, nici atât”