Maramureşenii îl vor sărbători pe cel mai harnic om din sat, la Tânjaua Hotenarilor

Tânjaua Hotenarilor este un obicei agrar care se reia după doi ani de pauză. Maramureşenii îl vor sărbători, din nou, pe cel mai harnic om din sat, la Hoteni.

Obiceiul agrar „Tânjaua hotenarilor” în care este sărbătorit cel mai harnic om din sat se reia după ce, timp de doi ani, a fost întrerupt. 

Astfel, duminică, 15 mai, primul hotenar (din localitatea Hoteni, Maramureş) care a ieşit la arat va fi sărbătorit de tot satul. 

Anul acesta, sărbătoritul este Gheorghe Ştefan Mesaroş, anunţă Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) „Liviu Borlan” Maramureş.

Evenimentul începe la ora 09.30, la locuinţa sărbătoritului, şi se lasă cu o petrecere, pe care o dă, de obicei, cel sărbătorit.

Ce este tânjaua

Tânjaua este, de fapt, un proţap cu oişte (rudă), la capătul căreia se află jugul în care se înjugă vitele. 

„În cadrul obiceiului sunt confecţionate 12 tânjele, purtate, fiecare, de câte doi feciori, ele reprezentând cele 12 luni ale anului. Participanţii se întrunesc la casa gospodarului, îmbrăcaţi în cele mai frumoase straie populare, unde sunt omeniţi cu mâcare şi băutură”, arată Grigore Simionca, de la CJCPCT Maramureş. 

Jugurile sunt „înstruţate” de către feciori, cu ramuri de mesteacăn, panglici colorate, flori, ştergare şi zurgălăi, apoi sunt legate una câte una împreună, iar în spatele lor este legată teleguţa (căruţă mică, cu două roţi, pentru poveri uşoare sai persoane, n.r.), pe care va sta sărbătoritul, mai arată acesta.

Astfel, sărbătoritul este condus la un pârâu, cu tot alaiul de fete, feciori, ceteraşi etc. La apă, primul gospodar din sat este spălat ritualic. De fapt, este stropit cu apă, cu scop simbolic de purificare. 

Dar, mai arată Grigore Simionca, sărbătoritul nu este ales la întâmplare, adică nu e suficient să fie primul care a ieşit la arat. „Sărbătoritul este ales de bătrânii şi cei mai de seamă oameni ai satului, nu numai pentru faptul că a ieşit primul la arat, ci se ţinea seama şi de moralitatea şi cinstea pe care o avea din partea obştii”, mai arată el.

Cântece şi strigături specifice

Potrivit ritualului, înainte de a pleca întreg alaiul de la casa gospodarului, se stabilesc câteva persoane care îl vor păzi pe gospodar, de-a lungul drumului. Asta pentru că el va încerca să fugă, să scape de pe teleguţă, iar feciorii aleşi să-l păzească vor fugi după el şi-l vor prinde din nou. 

„Dacă sărbătoritul reuşeşte să scape şi ajunge primul la apă să se spele singur, este absolvit de la obligaţia de a plăti băutura şi mâncarea celor care participă, aceste cheltuieli revenind apoi comunităţii. Pe traseu nu lipsesc ghiduşiile, ca fuga peste câmp, viraje spontane la dreapta, la stânga, spre amuzamentul celor prezenţi”, mai arată el.

Drumul făcut până la pârâu este însoţit de cântece şi strigături, precum: „Ei, hai! Jugurile le-am gătat, / Doi cu doi ne-am adunat, / Să cinstim cu-adevărat / Cel mai harnic om din sat / Care-o ieşit la arat!”

Cu muzică şi veselie, alaiul se îndreaptă spre pârâul Dărasca, unde hotenarul este spălat ritualic.

Spălatul ritualic

„Ajunşi pe malul pârâului, sărbătoritul este coborât de pe teleguţă, este spălat şi şters cu o ştergură, în timp ce se invocă o seamă de cuvinte pentru roade şi recolte bogate. Apoi, participanţii la desfăşurarea ritualului, împreună cu ceteraşii, se îndreaptă spre casa sărbătoritului, unde sunt aşteptaţi şi omeniţi pentru cinstea care i-a fost acordată, petrecând cu cântec, joc şi voie bună”, mai arată Grigore Simionca.

Cei care vor participa la eveniment vor avea parte, apoi, de un spectacol artistic, susţinut de ansambluri folclorice şi interpreţi din zona Maramureşului şi din ţară. 

Dacă în trecut, evenimentul era în special pentru localnici, astăzi, zeci de turişti vin special să participe la acest adevărat obicei din vechime, ce se menţine încă viu. Participanţii sunt îmbrăcaţi în costume populare, care fac parte din atracţia turistică. 

Vă recomandăm să mai citiţi şi:

Isărescu invită la calm în faţa scumpirilor: „Mai bem un ceai de tei”. Replica acidă a lui Iohannis

Piedone, după condamnarea în dosarul „Colectiv”: „M-au luat nevinovat”. Reacţii ale supravieţuitorilor: „S-a făcut justiţie, nu dreptate” / „E o mizerie”