Interpretul Nicolae Piţiş, declarat Tezaur Uman Viu, a murit la vârsta de 83 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Unul dintre cei mai cunoscuţi interpreţi ai cântecului popular specific satului maramureşan arhaic, Nicolae Piţiş, a murit, miercuri, la vârsta de 83 de ani, a anunţat primarul oraşului Târgu Lăpuş, Mitru Leşe.

Nicolae Pițiș, rapsod popular, s-a stins la 83 de ani FOTO Facebook N.P.

Octogenarul Nicolae Piţiş, care a trăit în localitatea Lăpuşul Românesc, a fost declarat în anul 2011 Tezaur Uman Viu, relatează Agerpres. El era recunoscut în România şi în străinătate pentru originalitatea interpretării horelor din grumaz, doinelor de dor, dragoste şi jale. Nicolae Piţiş purta haina populară specifică zonei etnografice a Lăpuşului şi surprindea prin simplitatea omului care întreaga viaţă a trăit-o în sat. A reprezentat de-a lungul anilor România la o serie de evenimente culturale şi muzicale internaţionale, a fost subiectul unor filme documentare, interviuri şi a fost prezent cu vocea în unele filme artistice româneşti. O partea dintre cântecele culese de el au fost preluate şi interpretate de Grigore Leşe sau Ioan Pop, iar în ultimii ani de artista Casandra Hauşi.

Un autentic interpret al doinei maramureșene

Ciobanul s-a născut în Lăpuşul Românesc, o localitate din Maramureş, la doar 25 de kilometri de Baia Mare. Întrebat ce este de meserie, Badea Piţiş spune că s-a ocupat cu de toate, de la făcut geamuri şi vopsit case la oierit şi, mai ales, cântat. Mândru de reuşita sa artistică, mai spune că nu a făcut multă şcoală, însă acest lucru nu l-a încurcat foarte mult în viaţă. Badea Piţiş a uimit cu glasul său România, dar şi ţările cărora nici nu le mai ştie numărul. A învăţat să cânte de la părintele său care, la rândul lui, a deprins secretele horei cu noduri tot din familie.

Nenumăratele premii obţinute în anii de când încântă urechile iubitorilor de folclor cu doinele sale pălesc însă în faţa titlului oferit de către UNESCO. Bătrânul a fost declarat cel mai autentic interpret al doinei maramureşene, primind titulatura de „tezaur uman viu“, alături de alte nouă persoane care se încăpăţânează să ne ducă mai departe tradiţiile.