Efectele perverse ale antibioticelor. Când devine fatal medicamentul - explicaţiile doctorilor
0Administrarea de antibiotic fără sfatul medicului este unul dintre obiceiurile cele mai riscante, spun medicii. Administrarea acestui medicament în exces poate duce la crearea unei rezistenţe a microbilor în faţa antibioticului, ceea ce duce la îmbolnăviri mult mai grave.
Automedicaţia este un lucru obişnuit la români. Oricare dintre noi am luat măcar un paracetamol, un triferment ori un algocalmin fără să întrebăm medicul, atunci când a considerat necesar.
Mulţi dintre noi însă am mers şi mai departe şi am considerat că şi un antibotic ne va putea ajuta în cazul unei răceli mai severe, care nu ne mai lasă în pace. Medicul de familie şi preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Maramureş, Gheorhe Lascu, spune că este un risc pe care şi-l asumă fiecare. ”Asta este o problemă delicată. Este răspunderea fiecărui părinte sau adult care îşi face automedicaţie. Părerea mea este aceea că mai ales tratamentul cu antibiotic nu ar trebui să fie prin automedicaţie nici la adult nici la copil”, spune el.
Specialiştii ma arată că luarea de antibiotice în caz de răceli sau gripă nu va aduce niciun beneficiu pentru că antibioticele nu sunt eficace împotriva infecţiilor virale .Mai mult, antibioticele pot produce mai multe efecte secundare neplăcute, cum ar fi diaree, greaţă sau erupţii cutanate. Nici chiar în tratarea infecţilor bacteriene uşoare n eindicat să luăm antibiotic pentru că organsimul are capacitatea de a lupta singur cu acestea. ”Mai mult ne ajută un paracetamol sau un nurofen, pentru că acestea scad temperatura, combat transpiraţiile, mai punem picături în nas, nişte vitamina C, un sirop de tuse şi răceala poate să treacă fără antibiotic”, consideră medicul , arătând că luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor.
România printre primele la consumul de antibiotic
Statisticile arată că suntem printre prmii consumatori de antibotice din Europa, iar asta nu e neapărat un lucru bun. Explicaia medicior este aceea în urma excesului de antibiotice apare rezistenţa microbilor la antiboticele uzuale, ceea ce face aproape imposibi detratat ifnecţiile ulterioare. ”Din păcate, în momentul de faţă suntem printre primele două ţări din Europa care au probleme cu rezistenţa microbilor la antibiotice.
Cu alte cuvinte, atâta anibiotic s-a folosit, mai ales la noi în ţară, încât marea majoritate a tulpinilor, indiferent că vorbim de streptococ, stafilococ, enterococ sau altele, inclusiv bacilul koch, care provoacă tuberculoza, atât de mult antibiotic s-a folosit încât s-au dezvoltat nişte tulpini foarte rezistent la tratmentul cu antibiotic. Cu alte cuvinte, microbii au învăţat să-şi dezvolte rezistenţa faţă de antibioticele uzuale şi din cauza asta riscăm să avem la un moment dat nevoie de tratament antibiotic şi să nu avem cu ce acoperi situaţia respecivă, pentru că antibioticele, cu cât sunt mai puternice, cu atât sunt mai toxice, deci fac şi rău organismului, pe de altă parte. De asemenea, sunt şi mult mai scumpe, de ce să nu luăm în calcul şi aspectul economic”, mai precizează Gheorge Lascu.
Recomandarea medicului este să evităm automedicaţia, în special atunci când vine vorba despre antibotice. ”Sfatul meu este ca tratamentul cu antibiotic să nu fie început decât la recomandarea medicului. Recomand şi farmaciştilor să nu mai dea antibiotice decât în cazuri absolut de excepţie, când sunt absolut convinşi că este nevoie. Mai bine să spun pacientului să meargă la Urgenţe, mai ales când e vorba de copii, să-i vadă medicul de gardă şi dacă el consideră că e nevoie, să-i dea antibiotic”, mai explică Lascu. ”Ştiu că nu ne place să mergem la medic, mai ales că e nevoie de programare, deşi sincer niciun medic nu dă afară un copil când se prezintă la cabinet cu febră. Dar dincolo de asta, automedicaţia este cel mai mare risc pe care şi-l asumă cineva. Pentru că se produce rezistenţa microbilor la antibiotce şi după aceea apare o altă problemă, mult mai gravă”, încheie el.
Potrivit datelor statistice, peste 34.000 de români suferă anual de tuberculoză sensibilă, iar 1.500 dintre ei fac forma mai gravă, de tuberculoză ”multidrog-rezistentă”, adică forma în care microbul a căpătat rezistenţă la cel puţin două tuberculostatice. Şi mai grav, specialiştii se plâng că a aparut o formă de tuberculoză ”extensiv-rezistentă”, care este foarte greu de tratat şi cu rată de supravieţuire foarte scăzută.
Mai puteţi citi: