Cele mai amuzante epitafuri de la Săpânţa. Fotoreportaj din cimitirul care a ajuns celebru pe tot mapamondul

Cimitirul Vesel continuă să fie o atracţie turistică prin umorul cu care este tratată cea mai urâtă parte a existeneţi noaste: moartea. Crucile vopsite în culori vii sfidează culoarea specifică doliului - negru, iar epitafurile sunt încă un mod de a înfrunata moartea cu zâmbetul pe buze.

Poeziile, unele mai vesele, altele mai puţin vesele, redau, în general, aspecte din viaţa celui înhumat. Textele sunt scrise folosind regionalisme şi dialectul specific zonei. 

Cimitirul Vesel din Săpânţa a fost creat de artistul popular Stan Ioan Pătraş, în 1935. Deşi localnicii spun că autorul era un om cu un bogat simţ al umorului, făcând glume în orice situaţie şi pe seama oricui, este vehiculată şi ipoteza că el s-ar fi inpirat din cultura dacilor, care făceau din moarte un eveniment vesel. 

Unele cruci sunt scrise pe ambele părţi, unele arătând şi motivul morţii. De asemenea, ortografia nu a fost foarte importantă în scrierile de pe cruci, iar limbajul foloseşte dialectul zonei.

Picturile naive de pe cruci ilusrează în general meseria pe care a practicat-o defunctul, sau activitatea cea mai importantă. 

Unele femei s-au ocupat de meşteşuguri populare, altele de găstit la nunţi şi ospeţe. Unii bărbaţi sunt ilustraţi pe cruce conducând tractorul, alţii lucrând la pădure.

Unii, însă, dansând ori stând la masă, lângă sticlă şi pahar.

 Mormintele cele mai interesante au fost numerotate ca să poată fi găsite mai uşor. Pte ele se numără cele care au cele mai amuzante epitafuri, dar şi al reatorului Cimitirului Vesel, Stan Ioan Pătraş. 

Crucea soacrei este una din cele mai căutat datorută epitafului amuzant. 

Mai puteţi citi:

Braconaj în Parcul Naţional Munţii Rodnei cu ameninţări. Trei oameni au împuşcat o capră neagră în faţa turiştilor pe care i-au somat să nu facă poze