Neregulile de la aducţiunea de apă de la Scorţeni vor fi investigate şi de Curtea de Conturi
0Curtea de Conturi, într-un răspuns transmis ziarului Adevărul, afirmă că neregulile semnalate într-un articol, referitor la modul ilegal în care sunt taxaţi pentru apă sătenii din Scorţeni, vor fi verificate la următorul control. Asta, deşi aducţiunea de apă este dinainte de 1989 iar Primăria condusă de Mircea Ambăruş nu le-a dat oamenilor nicio chitanţă şi nicio explicaţie pentru sumele cerute de aproape opt ani.
Într-un răspuns lacunar, care ne trimite pe site-ul Curţii de Conturi a României, consilierii instituţiei lasă de înţeles că neregulile reclamate în articolul „Cum îi lasă fără bani pe săteni un primar băcăuan. Pentru apa de la robinet îi taxează fictiv, dar în documente trece consum de energie electrică“ vor intra în vizorul instituţiei la următorul control programat.
Ultimul audit făcut de Camera de Conturi Bacău, în 2013, nu individualizează sub nicio formă posibilele infracţiuni făcute de edilii din Scorţeni, reclamate de oameni.
Mai mult, aceştia afirmă că şi plângerea lor, care a fost investigată de un poliţist, responsabil pe zonă, subordonată juridic Parchetului Judecătoriei Moineşti, a fost casată fără temei.
Ei vor să se adreseze Direcţiei Naţionale Anticorupţie dar şi Direcţiei Generale Anticorupţie.
Curtea de Conturi a găsit în 2013 prejudicii de 166 de mii de lei
În urma controlului făcut de Camera de Conturi din Bacău, în 2013, la Scorţeni, s-au constatat o puzderie de nereguli de ordin financiar: „Referitor la modul de organizare şi conducere a contabilităţii unităţii verificate s-au constatat următoarele abateri cu caracter financiar contabil: credite furnizor contractate fără respectarea prevederilor legale; plăţi aferente unor obiective de investiţii înregistrate pe cheltuielile exerciţiului financiar in loc de active fixe in curs de execuţie; neînregistrarea în inventarul domeniului public a unui număr de 3(trei) terenuri, conform HCL nr.21/2011; sprijinul financiar alocat de la bugetul local nu s-a acordat având la baza documentele prevăzute, după caz, la art. 14 alin (1) din H.G. nr. 1470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România; entitatea nu a calculat amortizare pentru activele fixe necorporale evidenţiate în contul "Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare"; Preluarea eronata din exerciţiile financiare precedente pe rulajele creditoare a contului 401 «Furnizori» a unei datorii care nu reprezintă obligaţii datorate furnizorilor pentru bunuri achiziţionate, lucrări executate şi servicii prestate, contrar reglementarilor contabile aplicabile. Exista neconcordante între bunurile înregistrate în conturile contabile 103 „Fondul bunurilor care aparţin domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale” si 104 „Fondul bunurilorcare aparţin domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale” si bunurile evidenţiate în conturile de imobilizări fixe corporale „Utilaje, instalaţii, mijloace de transport”, valoarea cumulata a abaterilor financiar contabile fiind in suma totala de 1.882.666 lei“, se arată în sinteza auditului făcut de Camera de Conturi la Scorţeni.
Mircea Ambăruş, primarul comunei Scorţeni FOTO Mircea Merticariu
Primarul Ambăruş, recidivist la o delapidare de 510 mii de lei
Curtea de Conturi a României a constatat în fiecare an abateri importante din punct de vedere contabil la Scorţeni, de până în 120 de mii de lei. Instituţia nu a răspuns până acum dacă s-a efectuat vreun control asupra modului în care sunt încasate sumele pentru aducţiunea de apă din comună. Primarul Mircea Ambăruş a fost inclupat pentru o delapidare de 510 mii de lei, produsă în anii 2007-2008, când era viceprimar. Judecătoria Moineşti, în 2013, după ce a recunoscut fapta, l-a condamnat la plata prejudiciului şi o mie de lei, amendă penală. În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi edilul de atunci, Constantin Lăzărescu şi angajaţii din primărie, care au băgat mâna în banii comunei.
.