FOTO Descoperiri şocante în cimitirul din Târgu Ocna. Foşti deţinuţi politic, înhumaţi în gropi comune
0Secţia Parchetelor Militare a deschis dosar penal. Săpăturile efectuate în cimitirul din Târgu Ocna au avut ca obiectiv căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politic decedaţi în penitenciarul din localitate.
La începutul lunii octombrie, timp de cinci zile, la Târgu Ocna, în judeţul Bacău, a avut loc o nouă campanie de cercetări arheologice, acţiune al cărei obiectiv a fost căutarea, descoperirea şi recuperarea rămăşiţelor pământeşti ale deţinuţilor politic decedaţi în penitenciarul din localitate.
Acţiunea, coordonată de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic din România (AFDPR), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj (MNIT) şi în colaborare cu Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a venit în continuarea altor patru campanii de săpături desfăşurate în trecut, în incinta cimitirului din Tg. Ocna. În secţiunile din cimitir au fost descoperite, în total, 73 de morminte, dintre care 23 sunt considerate că aparţin unor deţinuţi.
Toate rămăşiţele pământeşti ale deţinuţilor au fost extrase şi recuperate, fiind introduse în circuitul oficial al expertizelor medico-legale, al analizelor antropologice şi a testelor de genetică umană.
„Acţiunea de la Târgu Ocna are o dimensiune recuperatorie, memoria fiind, aşa cum se ştie, ultima formă de justiţie omenească posibilă. Cazul deţinuţilor politic morţi în penitenciarul de la Târgu Ocna şi al locului unde acestea au fost înhumate face obiectul unui dosar de cercetare penală, deschis la Secţia Parchetelor Militare ca urmare a unei sesizări oficiale înaintate de către IICCMER în anul 2018, sub mandatul preşedintelui executiv Radu Preda. Pe lângă răspunderea penală ce poate reveni unor persoane din fosta Securitate şi din administraţia penitenciarului care se pot face vinovate de moartea acestor oameni, un scop important al acestui demers este de a se putea identifica osemintele ce au fost şi care vor mai fi recuperate în următoarele campanii de săpături arheologice", potrivit Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Activităţile de cercetare s-au desfăşurat în prezenţa procurorilor militari însărcinaţi cu cercetarea penală a cazului, colonel magistrat Gheorghe Stanciu, de la Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi colonel magistrat Octavian Toma, de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
La acţiune a participat şi Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România şi Subsecretar de Stat în Guvernul României, dar şi istoricul Marius Oprea, de la Centrul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.
Peste 800 de persoane condamnate pentru delicte politice
Conform unei evidenţe bazate pe surse documentare, în perioada 1950-1964 la penitenciarul din Târgu Ocna au fost încarcerate, pe diferite termene de timp, un 843 de persoane condamnate pentru delicte politice, dintre care 73 au decedat în timpul detenţiei. Morţii au fost înhumaţi într-un cimitir parohial situat în apropierea penitenciarului, lângă Biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena.
Înmormântările s-au făcut într-o zonă separată a cimitirului, folosită în trecut mai mult pentru nevoile funerare ale penitenciarului. Trupurile defuncţilor au fost depuse, fără sicriu, în gropi individuale sau comune, nemarcate la suprafaţa solului. Între anii 1977 şi 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihic, mulţi dintre pacienţii decedaţi aici au fost îngropaţi tot în această zonă a cimitirului.
De 30 de ani, terenul unde au fost îngropaţi deţinuţii a fost cedat treptat credincioşilor din parohie, pentru locuri de veci. Ca urmare, gropile de înhumare au afectat, parţial sau integral, multe din mormintele deţinuţilor şi ale bolnavilor psihic.
Finanţarea campaniei arheologice a fost asigurată integral, prin intermediul Fundaţiei "Doina Cornea" din Cluj, din contribuţiile unor donatori, persoane fizice, însă majoritatea fondurilor necesare au fost primite de la Asociaţia AD CARITATIS din Bistriţa.