FOTO Curtea de Apel Bacău a desfiinţat condamnarea omului de afaceri oneştean Vivian Oancea, acuzat de traficarea unor cetăţeni din Bangladesh

Cetăţenii din Bangladesh, despre care DIICOT susţine că au fost traficaţi de omul de afaceri Vivian Oancea, au transmis o declaraţie în care afirmă că anchetatorii băcăuani au luat declaraţiile prin presiuni şi intimidări. Tribunalul Bacău l-a condamnat anul trecut pe Vivian Oancea la şapte ani de închisoare iar pe fiul său, Michael (23 de ani) la trei ani de închisoare.

Dosarul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în care omul de afaceri oneştean Vivian Oancea este acuzat că a ţinut în sclavie  câţiva bengalezi este în impas după declaraţiile transmise de aceştia.

MD Enayet Hossain, Delwar Hossin şi Mohammad Remon-Hassan au transmis o declaraţie autentificată în care afirmă că oamenii Legii din Bacău le-au luat declaraţiile din dosar: „cu exercitarea asupra noastră de presiuni psihologice, intimidare şi sub ameninţare, în cadrul anchetei efectuată de organele de cercetare“ (foto 4-5).

Acesta este şi unul dintre motivele pentru care Curtea de Apel Bacău, pe 12 noiembrie, a desfiinţat în totalitate sentinţa Tribunalului Bacău, care la sfârşitul anului trecut l-a condamnat pe Vivian Oancea la şapte ani de închisoare iar pe fiul acestuia, pentru ca a transportat bengalezii cu maşina, la trei ani de închisoare. Declaraţia celor trei persoane din Bangladesh are un plus de credibilitate: dacă s-ar fi menţinut decizia Tribunalului Bacău, ei ar fi avut de câştigat o parte din cei 87 de mii de euro, daune materiale stabilite de magistraţi. „Au fost oameni oneşti şi au trimis aceste declaraţii. Şi eu şi fiul meu nu avem nicio vină. Întreg dosarul este o înscenare. Au fost şantajaţi, mai ales că le expirase timpul de şedere în România şi au scris ce le-au dictat anchetatorii“, afirmă Vivian Oancea.

Oancea, un apropiat al ambasadelor, cunoscător a 9 limbi străine

Vivian Oancea are relaţii foarte strânse, după cum singur recunoaşte, cu ambasadorii mai multor state la Bucureşti, dar şi cu înalţi diplomaţi străini, majoritatea din Asia. Omul de afaceri oneştean a fost asociat într-o firmă cu soţul ambasadoarei Malaeziei la Bucureşti, Jamaludin Bin Hasan. Totodată  are o bună relaţie cu oameni de afaceri din China, care ar fi vrut, spune Oancea, să cumpere Fabrica Letea din Bacău, la un preţ corect. „Mi se trage de la Adrian Videanu, care vroia să ia Letea cu 300 de mii de euro. Eu am venit cu nişte investitori, care ar fi dat, acum patru ani, 25 de milioane de euro. S-a dorit scoaterea mea din schemă“, a mai spus omul de afaceri.

Vivian Oancea vrea să pună pe picioare în toată ţara 600 de ciupercării, cu bani de la Banca de Dezvoltare a Chinei. „Acum sunt implicat într-un proiect major, de sprijinire a agricultorilor din România, desfăşurat cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Chinei“, a mai spus Oancea.

Acuzat de procurori ca a pus la muncă, fără forme legale, cinci bengalezi

În dosarul procurorilor DIICOT se menţionează faptul că Oancea, care deţine mai multe afaceri în Oneşti, i-ar fi pus la muncă pe cetăţenii din Bangladesh, fără forme legale, la o ciupercărie. Motivul venirii în România a acestora a fost acela de a achiziţiona ţevi de sondă şi sulf. Între timp ei au fost înregistraţi la Oficiul Român de Imigrări din Bacău şi chiar aveau un ordin de părăsire a teritoriului. „Dumitru Ţambriş, şeful Oficiului, a dat declaraţie în favoarea mea în care spune că nu am nicio vină“, a mai spus, în încheiere Oancea.

Procesul se va rejudeca la Tribunalul Bacău. Cei doi inculpaţi au făcut cerere de strămutare, la o altă instanţă din ţară, pentru analizarea obiectivă a datelor din dosar.