Prim-secretarii judeţului Arad: Un dur, un bun, un inteligent şi o femeie sensibilă
0Judeţul Arad a avut patru prim-secretari pe vremea comunismului. De unii dintre ei, oamenii îşi aduc aminte cu bucurie. Teodor Haş a fost primul prim-secretar al judeţului Arad.
El a ocupat această funcţie între anii 1968-1971, imediat dupa reforma administrativă a ţării, atunci când s-au desfiinţat regiunile în favoarea judeţelor.
Prin funcţiile pe care le-a ocupat, Teodor Haş a reprezentat pentru regimul comunist unul dintre principalii săi pioni. A fost, de asemenea, printre oamenii cei mai iubiţi de către Ceauşescu. Pentru Arad, cel mai important rol l-a avut în perioada inundaţiilor din 1970. Jurnalistul Emil Şimăndan pe atunci redactor la Flacăra Roşie spune că Haş a fost cel mai dur prim-secretar pe care l-a avut Aradul.
„A fost de o duritate extraordinară. Oamenii când erau chemaţi la el în birou tremurau, aşa de urât se purta. Striga, ameninţa. Când au fost inundaţiile am avut în Arad şi vizita lui Nicolae Ceauşescu, care a fost impresionat de faptul că oamenii au clădit un zid viu pe mal. Aşa a trimis fonduri pentru a se face diguri. Ca o recompensă pentru Teodor Haş a trimis o ziaristă de la Scânteia Tineretului, care a strâns materiale din Arad şi care a ajutat la scrierea cărţii „Zidul Viu” semnată de Teodor Haş. După această apariţie, Haş a fost trimis ca Ambasadorul României la Praga”, spune Emil Şimăndan.
Despre cel de-al doilea prim-secretar, juranlistul are doar cuvinte de laudă.
„Era slovac, născut la Nădlac. Pot spune că Andrei Cervencovici era un om mai aşezat, mai familist. Într-un cuvânt a fost om bun. Nu este doar părerea mea, ci a tuturor celor care l-au cunoscut”, spune Şimăndan.
Jurnalistul arădean a fost mai apropriat de cel de-al treilea prim-secretar şi anume Pavel Aron.
„Acesta era foarte deştept. Când meregea să viziteze anumite instituţii de învăţământ mă lua pe mine ca şi ziarist. Avea nevoie de un om cinstit şi corect, care să redea declaraţiile pe care le făcea pe teren. Dacă cineva se luat de mine, deoarece eram mereu lângă el, acesta spunea să mă lase în pace”, îşi aminteşte Emil Şimăndan.
„Nepotul lui Aron”
Despre Pavel Aron circulă o poveste numită „Nepotul lui Aron”.
Este vorba despre un tânăr, fără loc de muncă, care a fost oprit pe stradă de un miliţian. Pentru a nu mai fi nevoit să dea declaraţii (pe atunci cei care nu lucrau erau luaţi la întrebări) a spus că este nepotul lui Aron, primul secretar. Pentru că miliţianul nu l-a crezut, băiatul a fost dus în biroul primului-secretar. Când cei doi au intrat în biroul lui Aron, tânărul a strigat „unchiule”.
S-a dus şi l-a îmbrăţişat pe primul secretar, acesta făcându-i jocul în faţa miliţianului. Văzând relaţia dintre cei doi, miliţianul a plecat. Tânărul i-a explicat lui Aron de ce a făcut acest lucru. Prim-secertarul nu s-a supărat şi l-a ajutat să se angajeze, însă i-a spus directorului fabricii să nu îl menajeze chiar dacă este „nepotul său”. Toată lumea din fabrică ştia că tânărul este nepotul lui Aron.
Ultimul prim-secretar al judeţului Arad este Elena Pugna, o femeie din elita Timişorii. Despre ea se spune că la Revoluţie a exclamat, după ce a dat câteva pahare de alcool pe gât că: „Nu doresc sânge în oraşul meu”. Ea era o femeie respectată de mulţi.
Elena Pugna s-a remarcat în anii '80 ca director al Uzinelor Textile Arad iar, mai apoi, până la Revoluţie, ca prim-secretar al judeţului. Mobila din biroul ei de la fostul sediu al „judetenei de partid” se află în biroul viceprimarului. Tot cu privire la ea, în 1989 s-a legat aranjamentul celebrului meci pierdut de echipa cu Poli Timişoara, jucătorii arădeni ratând atunci promovarea în Divizia „A”.
Elena Pugna a fost învinuită atunci că a trasat directive de partid pentru ca fotbaliştii de la UTA să piardă meciul în favoarea timişorenilor. Cu toate acestea, arădenii spun că era o femeie sensibilă.
Mai puteţi citi: Arhivele comunismului:Niculina Moraru, primul-secretar al Vrancei cu apucături de ţaţă
A decedat Ivan Bodiul, cel mai longeviv prim-secretar comunist în Moldova