FOTO Zsolt Torok vrea cucerească vârful Nanga Parbat unde mai mulţi alpinişti şi-au pierdut viaţa. Din echipă alături de arădean fac parte doar români
0Alpinistul arădean Zsolt Torok, împreună cu încă câţiva prieteni, vor pleca peste câteva zile să cucerească vârful Nanga Parbat (8.126 m), al nouălea ca înălţime din lume.
Expediţia va începe pe data de 5 iunie, iar în luna iulie alpiniştii vor urca versantul Rupal pentru a ataca vârful. În trecut au mai existat două expediţii româneşti care au încercat ascensiunea pe acestui versant, dar nici una dintre acestea nu a reuşit până acum să atingă vârful, doi alpinişti români pierzându-şi viaţa în anii '90. Un singur român, Mihai Cioroianu, a cucerit Nanga Parbat, în 1997, împreună cu trei spanioli, dintre care unul a murit în timpul coborârii. Zsolt Torok, unul dintre alpiniştii care vor participa la această expediţie, a mai încercat să cucerească acest vârf într-o ascensiune solo, anul trecut, şi a avut parte de o experienţă la limita supravieţuirii. maginati-va un loc departe de Romania.
Echipa românească care va pleca în expediţie a creat şi o pagină de Facebook (Expediţie Românească Nanga Parbat 2013) unde vor posta detalii depre traseu.
„Atunci când cei cinci: Zsolt, Marius, Teo, Bruno şi Aurel îşi ridică privirile spre cer, cel mai mare abrupt alpin din lume va domina orizontul. Puţini alpinişti au venit aici din intreaga lume să-şi încerce norocul în labirintul de stâncă şi gheaţă, iar în general puţini au venit să urce pe muntele pe care s-a scris o mare parte a istoriei alpine”, scriu alpiniştii pe site.
Istoricul expediţiilor româneşti pe Nanga Parbat
1996 – Are loc prima expediţie românească pe Nanga Parbat (faţa Diamir) compusă din Răzvan Petcu – iniţiator şi lider, Gabi Stana, Bogdan Pintilie, Mihai Cioroianu (Galiani) şi Marius Gane. După perioada de aclimatizare a urmat un interval cu vreme foarte bună, 7 zile senine, în care patru din cei cinci membrii (mai puţin Răzvan) au ajuns la o altitudine de cca 8000 m, când vremea s-a scimbat brusc şi au fost nevoiţi să coboare. Au urmat 8 zile cu vant, ninsori, ceata, etc. Dupe 2-3 zile de aşteptat în ultima tabără (7400m) au început să coboare pe rand. Ultimii doi care au coborât, Răzvan Petcu şi Gabi Stana au fost surprinşi de o avalanşă şi nu s-au mai intors…
1997 – Galiani a reusit să urce vârful, pe aceeaşi rută, cu o expediţie italiană. Este singurul român care a reuşit ascensiunea vârfului Nanga Parbat, până acum.
1998 – O echipă românească (braşoveană) formată din 9 alpinişti incearcă o nouă ascensiune a vârfului. Expediţia condusă de Alexandru Floricioiu îşi propunea ascensiunea pe versantul Rupal (ruta Schell) şi era compusă din alpiniştii: Daniel Marc, Szocs Imre, Florin Ularu, Kurt Schnabel, Florin Dionisie, Sorin Paltine, reporterul Mihai Soare şi viceprimarul Braşovului Ladislau Hathazi. Daniel Marc, Szocs Imre, Florin Ularu si Mihai Soare au reuşit să atingă altitudinea de 7850 m dar au fost nevoiţi să se retragă din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. (sursa: evz.ro)
2006 - Alexandru Floricioiu organizează din nou o expediţie românească pe Nanga Parbat, tot pe ruta Schell. De această dată din echipă au făcut parte: Dorin Drăgoi, Szocs Imre, Torok Janos, Adam Arpad, Mircea Stănilă, Balogh Erno. Deşi echiparea rutei şi instalarea taberelor a decurs bine, vremea nefavorabilă ii forţează din nou pe români să se retragă, de această dată de la altitudinea de 7200 m.
2012 - într-o expediţie mică, alături de doi americani a participat şi Zsolt Torok. Echipa nu a funcţionat, iar Zsolt a fost nevoit să urce singur pe ruta Kinshoffer (faţa Diamir). Ninsorile abundente au făcut imposibilă o ascensiune solitară a muntelui, iar Zsolt a fost nevoit să renunţe la atingerea vârfului.
„Experienţa pe Nanga a fost o lecţie de viaţă şi ajunge ca să ştiu doar eu că pot, iar următoarele expediţii depind de nişte hârtii, adică banii. Chiar dacă de data asta nu am atins vârful dorit, calea spre el m-a învăţat multe despre mine, scopul de fapt pentru care ne punem colţarii în picioare. Mă voi întoarce, pentru că de fapt asta îmi doresc cel mai mult şi mi-am dat seama că nu contează munţii la grămadă, contează doar unul iar pe acesta dacă îl doreşti cu adevărat, anul următor, cu siguranţă vei fi din nou la baza lui, să îl urci, cu mai multă experienţă şi poate mai mult noroc privind vremea. La anul doresc să fac o echipă din România, cu care să vorbim aceeaşi limbă. Ştiu că ne vom simţi bine, iar munca nu va fi zadarnică”, a declarat pe atunci Zsolt Torok.
Mai puteţi citi: PORTRET: Zsolt Török, campionul arădean al înălţimilor se pregăteşte de o nouă expediţie
Arădeanul Zsolt Török a pornit astăzi în expediţia de urcare a vârfului K2