Fiul pastorului arădean care a murit după ce a fost infectat cu coronavirus: „Simptomele nu arătau că ar fi suferit de COVID - 19”

Fiul pastorului Ioan Şerban, decedat la Spitalul Judeţean din Arad, a precizat câteva lucruri legate de tatăl său.

Luni seara, Ioan Şerban, profesor şi pastor la o biserică penticostală "Izvorul vieţii" din Aradul Nou, a decedat la Spitalul Judeţean din Arad. 

Alex-Emanuel Şerban, fiul pastorului, a explicat pe pagina sa de Facebook ce s-a întâmplat. 

“Ioan Şerban, tatăl meu, s-a dus astăzi la Domnul... A fost cel mai bun soţ (44 de ani), tată, frate, socru, bunic, unchi, pastor, profesor, tată spiritual, preot în casa lui timp de aproape 65 de ani. Ne-a iubit pe noi cu toată puterea lui, a iubit oamenii fără să aştepte ceva în schimb şi cel mai mult L-a iubit pe Isus Cristos, Cel la care este acum. Pentru el e bine. Pentru noi e greu.
 

Aş vrea să nu trebuiască să continui mesajul, dar având în vedere circumstanţele în care s-a întâmplat, trebuie să precizăm câteva lucruri. Tatăl meu a fost afectat de coronavirus, dar nimeni nu a ştiut acest lucru până foarte recent. Simptomele nu arătau că ar fi suferit de covid-19, iar din câte am înţeles, trecerea lui la Domnul s-a întâmplat nu atât datorită virusului, cât datorita altor afecţiuni pe care el le avea, care au făcut lupta cu virusul imposibilă pentru el. Nu a călătorit recent în străinătate şi nu a ţinut slujbe fiind bolnav. Nici nu putea, pentru ca bisericile erau deja închise pe când a început el să se simtă rău, iar şcolile la fel.

Noi ne-am izolat la domiciliu şi nu ştim dacă vom putea măcar să ne luăm rămas bun de la el. Fratele şi sora mea şi familiile lor nu vor putea fi alături de noi pentru că locuiesc în străinătate. Eu şi soţia vom fi izolaţi lângă mama mea şi vom face tot posibilul să prevenim să se întâmple altceva.

Nu mi-e uşor să scriu acum, dar voiam ca lucrurile să fie clare. Virusul e real, iar noi simţim asta din plin.

În aceste momente, tot ce avem nevoie este să vă rugaţi pentru noi, în mod special pentru mama mea, care a fost timp de 44 de ani alături de el în toate şi este greu pentru ea să vadă viaţa fără el.

Mulţumesc tuturor celor ce ne-aţi sunat sau ne-aţi scris, chiar daca nu multora le-am putut răspunde.

Viaţa tatălui meu merită să fie onorată pentru impactul pe care l-a avut în vieţile multor oameni, chiar dacă acum situaţia nu ne permite să îl comemorăm cum se cuvine. Cerul se bucură acum de el.

În toată această perioadă grea prin care trecem, suntem siguri că Dumnezeu rămâne acelaşi. El rămâne bun, El rămâne drept, El rămâne lângă cei care Îl iubesc, El rămâne Vindecătorul şi Cel care dă viaţă! Ne încredem în El!”.