Două cetăţi din judeţul Arad vor fi reabilitate şi introduse în circuitul turistic
0Consiliul Judeţean Arad doreşte reabilitarea celor două cetăţi, Şoimoş şi Şiria, din fonduri europene, pentru a fi incluse în patrimoniul istoric al judeţului, cât şi în circuitul turistic al ţării ca puncte de atracţie.
În acest sens autorităţile judeţene au alocat sume importante pentru realizarea studiilor necesare în vederea accesării fondurilor europene pentru reabilitarea lor. Lucrările finanţate vor presupune studii complexe – topografice, cadastrale, geotehnice, inclusiv intervenţii de natură arheologică, fără care nu se poate realiza nici o investiţie la aceste cetăţi.
„Investiţiile în cele două Cetăţi, preluate de Consiliul Judeţean, au fost încă de anul trecut incluse în buget. Pentru obţinerea finanţării din fonduri europene sunt necesari mai mulţi paşi. Anunţul de intenţie a fost publicat în luna decembrie. Banii alocaţi acum nu includ doar studiile de fezabilitate şi proiectul tehnic, ci şi cercetarea arheologică preventivă, ridicările topo, cadastru şi studiu geotehnic. Cele două Cetăţi se află în stadiul de procedură tehnică, licitaţie, iar ofertele se vor deschide în 23 martie. Trebuie să ţinem cont că sunt puţini specialişti în ţară care pot efectua asemenea intervenţii de natură arheologică, mai ales că şi natura reliefului este una destul de dificilă”, a declarat arh. Dana Popescu, director executiv adjunct la Direcţia de Investiţii a Consiliului Judeţean Arad.
FOTO: cavalerintaramea.ro
Cetatea Soimoş a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea, de către o familie nobiliară. S-a presupus că ar fi vorba despre Paul, ban de Severin, între anii 1272-1275, care o cedează mai întâi fratelui său Nicolae, iar apoi nepotului său de frate, Posa, fiul lui Ioan, în anul 1278. Domeniul cetăţii a fost unul dintre cele mai mari, din teritoriul comitatelor de vest. El număra, către sfârşitul secolului al XV-lea, aproape 100 de sate răspândite nu numai pe suprafaţa comitatului Arad, ci şi în învecinatul Timiş. Satele domeniului sunt din nou trecute în revistă la începutul secolului al XVI-lea.
Cetatea Şiria este o cetate monument istoric, datând din sec. al XIII-lea, zidită pe Dealul Cetăţii (496 m), de unde domină regiunea din jurul localităţii Şiria.
Voievozii şi cnejii români aveau un rol conducător în această cetate, astfel că în anul 1440, istoria ne vorbeşte despre un voievod Ştefan din Şiria. În anii următori sunt menţionaţi voievozi din părţile locului precum: Arăneag, Cladova, Căpâlna, Ciuci, Crişul Alb, Hălmagiu şi Ribiţa.
În decursul anilor 1450-1500, cetatea Şiria s-a aflat sub stăpânirea voievodului Matei Corvin, aici fiind întemniţat şi unchiul său Mihail Sălăjanul.
Între anii 1461-1464, această cetate ajunge sub stăpânirea familiei Bathory, devenind în scurt timp un vestit pol al anarhiei feudale. Vâltoarea acestor răscoale s-a extins şi pe domeniile învecinate, precum în Lipova sau Covăsînţ în anul 1494.
În anul 1514 cetatea Şiriei este cucerită de ţăranii răsculaţi ai lui Gheorghe Doja, iar spre mijlocul secolului al XVI-lea, ea se va afla sub stăpânire otomană, fiind eliberată doar în 1595.
În intervalul anilor 1599-1600, în această fortăreaţă va staţiona garnizoana voievodului Mihai Viteazul, iar în anul 1607, din nefericire, va ajunge din nou sub stăpânirea turcilor până în anul 1693. Cetatea Şiriei se păstrează aproape intactă până în anul 1784, când va fi distrusă de trupele habsburgice, pentru a nu ajunge pe mâna ţăranilor răsculaţilor lui Horea, Cloşca şi Crişan.
Vă mai recomandăm: Cetatea Şiria a devenit raiul parapantiştilor. În zonă ar putea apărea pensiuni şi restaurante