Atentatul cu bombă de la Arad. Unul dintre complicii Laurei Dronca, „descusut” în celulă de doi colaboratori ai Parchetului

Adrian Horodincă, unul dintre cei doi complici ai Laurei Dronca în cazul atentatului cu bombă care a dus la moartea omului de afaceri Ioan Crișan, ar fi fost „descusut” în arest de doi colaboratori ai Parchetului, potrivit motivării Curții de Apel Timișoara din 24 iunie 2025. În schimbul informațiilor, aceștia i-ar fi promis că „își va vedea mai repede copiii” și că va primi o pedeapsă mai mică, notează Libertatea. 

Adrian Horodincă, unul dintre cei doi complici ai Laurei Dronca în atentatul cu bombă de la Arad, a fost „descusut” în arest de doi colaboratori ai Parchetului, care au obținut de la el detalii despre asasinarea omului de afaceri Ioan Crișan. Potrivit documentelor analizate de Curtea de Apel Timișoara la data de 24 iunie 2025, colaboratorii au fost plasați în celula lui Horodincă și ar fi obținut informații compromițătoare, promițându-i acestuia că „își va vedea mai repede copiii” și că va beneficia de o pedeapsă redusă.

Informațiile apar în motivarea instanței prin care a fost finalizată procedura de cameră preliminară și a fost confirmată legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori. Totuși, apărarea Laurei Dronca contestă modul în care au fost obținute aceste probe și cere restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea anchetei.

Laura Dronca – fiica omului de afaceri Ioan Crișan –, alături de complicii săi Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă, vor afla pe 21 octombrie 2025, la Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă procesul va continua sau dacă dosarul va fi retrimis procurorilor. Cei trei sunt acuzați că, pe 29 mai 2021, ar fi pus la cale și executat atentatul cu bombă în urma căruia Ioan Crișan a murit în explozia mașinii sale, în parcarea unui centru comercial din Arad.

Apărarea Laurei Dronca: „Metode neloiale de anchetă”

În solicitarea de restituire a cauzei, Laura Dronca invocă faptul că procurorii ar fi recurs la metode de anchetă „neloiale”, folosind colaboratori cu identitate reală, introduși în aceeași cameră cu Adrian Horodincă. Aceștia ar fi avut misiunea de a-l determina să facă declarații care să o incrimineze, inducându-i ideea că va fi eliberat mai repede dacă „susține narativul Parchetului” cu privire la implicarea ei.

„În cadrul urmăririi penale s-au folosit colaboratori autorizaţi de judecătorul de drepturi şi libertăţi pentru a obţine o mărturisire în arest a inculpatului (Horodincă Adrian Bogdan – n.r.) cu încălcarea dispoziţiilor legale, având în vedere că aceştia au promis inculpatului că «va ieşi din arest şi îşi va vedea copiii» şi că «va face o înţelegere cu procurorul pentru a lua o pedeapsă mai mică»”, se arată în motivarea depusă de apărare.

Apărătorii Laurei Dronca mai susțin că mărturisirea inculpatului și declarațiile colaboratorilor reprezintă probe-cheie în rechizitoriu, iar dacă acestea ar fi eliminate din dosar pentru nelegalitate, rechizitoriul ar trebui considerat nul.

„Promisiunile false și îndemnurile colaboratorilor afectează libertatea de voință a inculpatului. Cunoașterea detaliilor din dosar de către acești colaboratori indică o posibilă colaborare nelegală cu procurorii, contrară art. 148 din Codul de procedură penală”, mai susține apărarea Laurei Dronca.

Dosar complicat, acuzații grave

Asasinatul omului de afaceri Ioan Crișan a șocat opinia publică în mai 2021. Procurorii susțin că fiica sa, Laura Dronca, ar fi comandat uciderea tatălui, din motive financiare și personale, apelând la complicii Sebastian Bulbuc și Adrian Horodincă pentru punerea în aplicare a planului. Bomba artizanală, plasată sub autoturismul Mercedes al lui Crișan, a fost detonată la scurt timp după ce acesta a pornit motorul.

Cei trei inculpați se află în arest preventiv și continuă să nege acuzațiile. Decizia din 21 octombrie a Înaltei Curți va fi una decisivă pentru soarta dosarului, într-un caz care rămâne unul dintre cele mai controversate asasinate din ultimii ani în România.