Arad: 2.500 de porţii de mâncare gătite la Festivalul Cătlanelor

Ungurii, pescarii, sudorii, poliţiştii comunitari sau chiar chinezii s-au întrecut în găteală pentru gurile a peste două mii de arădeni flămânzi, veniţi de cu zori pe ştrand. Ultima zi din sărbătoarea Aradului a stat sub semnul gustului şi a flămânzelii.

Ora 08.00 a deschis porţile festinului cu mâncăruri grele pentru mii de pofticioşi veniţi să prindă tichetele de trei lei pentru o porţie de mâncare. La cătlane în schimb, cei mai pricepuţi s-au întins la gătit tocăniţe, gulaşuri din carne de vită sau porc, iahnii de fasole sau ciorbă de peşte.

Printre delicatesele cu care s-au putut delecta gurmanzii s-a aflat şi tocăniţa cu vin. În total, 24 de echipaje de bucătari din Arad, Ungaria şi Serbia s-au întrecut să pregătească tocăniţă, gulaş sau papricaş, toate după reţete proprii.

Pe lângă faptul că sunt picante şi au nevoie de fiarbă, încet chiar şi cinci ore, la festival au fost pregătite şi tocăniţe speciale în care, un ingredient aparte, a fost vinul alb. „Ingredientul secret este vinul alb, pentru că se potriveşte la tocaniţa vânătorească”, a spus Vasile Ciortea, bucătar.

Poliţiştii comunitari, care s-au remarcat într-ale gătitului şi la Festivalul Clătitelor de la Moneasa au încântat papilele gustative de data aceasta cu o iahnie de fasole cu ciolan, pregătită ca în armată.

Pe de cealaltă parte, pescarii au pus-o de-o ciorbă din şapte feluri de peşte, în vreme ce chinezii i-au tentat pe pofticioşi cu tăiţei cu carne de vită. Bucătarul chinez, a tras în schimb cu ochiul la bucătarii români, dar spune că tocăniţa la cazan i se pare foarte greu de preparat.

De la festin nu a lipsit nici mâncarea ungurească, dar nici tocăniţele gătite de trei primării din judeţ: Felnac, Secusigiu şi Covăsânţ.

Conform municipalităţii arădene, banii din vânzarea celor aproximativ 2.500 de porţii de mâncare vor merge către centrele de ocrotire socială.

Zilele Aradului se încheie azi. Data de 22 august a fost declarată „Ziua Municipiului Arad" în cinstea zilei de 22 august 1834, când Aradul a primit Titlul de Oraş Liber Regesc. Titlul reprezintă încununarea unui întreg secol de eforturi politice şi financiare depuse de comunitatea arădeană.